Cu trei zile inainte de data anuntata pentru inceperea primelor discutii dintre guvernul Tariceanu si o delegatie a FMI, Ministerul Finantelor are un singur secretar de stat numit in functie.
Nu ca n-ar avea cu cine sta de vorba oamenii Fondului, mai ales ca pe zona finante publice-macroeconomie se suprapun cel putin doua voci: cea a ministrului finantelor, Ionut Popescu, dominata uneori de cea a ministrului de stat Adriean Videanu. Dar situatia se complica in momentul in care, dincolo de primele discutii in nota mai degraba diplomatica, intre doua parti aflate la primul contact, va veni randul adevaratelor negocieri. Pe calcule si cifre exacte si nu atat pe "asteptari" mai mult sau mai putin optimiste.
Numai ca la Bucuresti problemele politice le pot lasa in umbra mult si bine pe cele tehnice, de politica economica.
Misiunea FMI nu vine in Romania doar pentru a-i cunoaste pe noii parteneri de acord. Ar vrea sa vada in primul rand o noua constructie bugetara, adaptata la situatia impusa de introducerea cotei unice de 16% la impozitul pe venit, si pe care era de presupus ca oamenii noului guvern o au la indemana. Dar care oameni? Si care constructie bugetara?
Adriean Videanu a inceput sa vorbeasca despre "revelatiile" guvernului. "Am identificat costuri si contrangeri pe care nu le stiam.
Vom corecta masurile din campanie cu constrangerile economice", a afirmat saptamana trecuta ministrul de stat responsabil cu coordonarea activitatilor economice.
Probabil ca discutiile cu FMI vor scoate la iveala noi constrangeri. In primul rand pentru ca misiunea Fondului vrea sa vada un deficit bugetar mai scazut chiar de 1% din PIB, dupa ce a inghitit decizia introducerii cotei unice.
Din pacate, este la fel de probabil ca asteptata vizita a misiunii FMI se va incheia fara rezultate concrete, adica, fara finalizarea evaluarilor doi si trei din acordul incheiat vara trecuta. Si cum nu mai este vorba de bani la mijloc, nemultumirile Fondului vor fi mai greu de transpus in sanctiuni vizibile, in conditiile in care nu se mai pune problema blocarii unor transe de fonduri. Guvernul stie insa ca Bruxellesul este foarte interesat de opiniile FMI privind politica macroeconomica din Romania, pe care de altfel i-a delegat-o spre supraveghere.
Iar Comisia Europeana a devenit chiar mai severa decat Fondul in privinta reducerii deficitului bugetar.
Cine reface bugetul pe 2005? Partidele politice aflate la guvernare nu s-au hotarat inca. Asa ca FMI va trebui sa mai aiba rabdare pana sa vada noile cifre ale Finantelor. Si FMI s-a invatat sa aiba rabdare cu Romania, inclusiv in ultimii patru ani, cand misiunile de experti veneau la Bucuresti si plecau la fel cum venisera, pentru ca autoritatile intarziau sa-si indeplineasca propriile angajamente.
Problema este ca fara buget si Banca Nationala este in ceata in privinta recalibrarii politicii monetare astfel incat sa ramana posibila indeplinirea obiectivului de mentinere a unui trend de scadere a inflatiei. Fara buget nu poate fi construita strategia de finantare a deficitului si de refinantare a datoriei publice. Anul 2005 a inceput de aproape o luna, dar Ministerul Finantelor nu are inca un program de emisiuni de titluri de stat, desi interesul pietei este maxim. Ramane inca o data ca numai banca centrala sa absoarba excesul de lichiditate de pe piata monetara.
Piata are nevoie de programare, de asteptari, de predictibilitate. Pana una-alta, politicienii nu-i ofera insa decat declaratii. Cum ca pierderile la bugetul de stat de pe urma cotei unice sunt "neglijabile", iar masurile compensatorii vor fi "altele decat majorarea accizelor sau a TVA".
Solutii miraculoase nu exista in materie de strangere a veniturilor bugetare. Testul esential al bugetului va fi situatia colectarii banilor pe primul trimestru, moment in care vor putea avea loc negocieri fundamentate cu expertii FMI.
Pana atunci, doar vorbele guvernantilor nu vor reusi sa aduca la lumina segmente din asa-numita economie gri. Cu un nivel al contributiilor de securitate sociala mentinut la 49,5%, costurile pe care le-ar presupune trecerea unui angajat in economie supusa taxelor sunt inca foarte mari. Si cum o buna parte din contributii sunt platite de angajat, sansele de "albire" a banilor sunt derizorii.
Apoi, intentia de aducere la lumina a micilor afaceri neimpozitate se loveste de efectul descurajant al birocratiei si coruptiei carora un intreprinzator trebuie sa le faca fata daca se hotaraste sa lucreze cinstit cu statul.
Si dincolo de toate acestea, atat timp cat nu devine sesizabil riscul pe care si-l asuma cei care se ascund de impozite si taxe, reducerea acestora nu schimba mare lucru. Impozitele mai mici inseamna un cost mai scazut al respectarii legilor, insa cata vreme nu exista perspectiva clara a unor pedepse dure in caz de evaziune, stimulentul trecerii la afaceri "corecte" este prea slab.
In plus, asa cum n-a avut o adevarata globalizare a veniturilor, Romania nu are nici o adevarata "cota unica". Adica Finantele publice nu scapa de costurile administrarii unui sistem fiscal cu diferite trepte de impozitare pentru diferite venituri. Adica vom depune in continuare declaratii de venit. Ba chiar mai multe decat in trecut. Sub cota unica intra veniturile din salarii, din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor, activitati agricole si premii. Cu 10% se taxeaza veniturile din drepturi de proprietate intelectuala; din vanzarea bunurilor in regim de consignatie; din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil; din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara. Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 10% din suma acestora. Veniturile din jocuri de noroc taxeaza cu o cota de 20% aplicata asupra venitului brut. In fine, veniturile sub forma de dobanzi se impoziteaza cu 1%, la fel cu castigurile din transferul titlurilor de valoare sau din operatiunile de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract. Asadar, mai este mult pana la o cota unica de impozit pe venit.
De fiscalitate are cine sa se ocupe, pentru ca Doina Leonte, fost lucrator in Finante si consultant al parlamentatului liberal Dan Rusanu in fosta legislatura, tocmai a fost numita secretar de stat responsabil cu acest domeniu, dupa ce contribuise la conceperea ordonentei de urgenta pentru amendarea Codului fiscal.
Si totusi cine reface bugetul pe 2005? Ministerul Finantelor nu are inca un secretar de stat pentru aceasta sarcina. Cel putin nu oficial, pentru ca altminteri pe usa ex-ului Gheorghe Gherghina scrie deja de mai bine de o saptamana Claudiu Doltu. Numirea oficiala a tot intarziat, dar poate ca ministrul inca nenumit a si inceput sa lucreze la noul buget. Din pacate, noul demnitar nu se bucura de prea multa incredere in randurile directorilor din minister: "un profesoras obscur de la ASE", care "e mai ocupat sa faca excursii prin minister si sa se planga de mobilier, decat sa se apuce de buget". Desigur, opinii subiective. Insa este un adevar obiectiv si regretabil faptul ca Ministerul Finantelor functioneaza de aproape o luna mai degraba din inertie.
* Razvan Voican este redactor-sef adjunct la ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
