Misiunea Fondului Monetar International isi incheie astazi vizita la Bucuresti, iar ministrul finantelor Mihai Tanasescu poate spune cum vor arata de fapt modificarile ce urmeaza a fi aduse Codului fiscal in forma aplicabila de la 1 ianuarie 2005.
"Ne vom consulta cu expertii Fondului asupra oricarui amendament pe care am intentiona sa-l aducem legislatiei fiscale aplicabile in 2005." Pasajul citat face parte din memorandumul de politici economice pentru perioada 2004-2006, pe care se sprijina recent incheiatul acord stand-by cu Fondul Monetar International. Semneaza Adrian Nastase, prim ministru al guvernului Romaniei, si nu Mihai Tanasescu, ministrul finantelor, ca in cazul acordului convenit in 2001.
Iar angajamentul respectiv pune un mare semn de intrebare asupra spectaculoasei relaxari a gradului de fiscalitate anuntate de ministrul finantelor la jumatatea lunii iunie.
Daca in luna mai, in urma unei vizite a expertilor FMI, oficiali ai Finantelor vorbeau de o reducere minimala a impozitului pe profit de la 25% la 22-23%, Mihai Tanasescu isi anunta pe 15 iunie intentia de a propune guvernului o reducere de-a dreptul consistenta, de pana la 19%.
De atunci si pana astazi, executivul nu a luat in discutie proiectul de ordonanta de urgenta privind modificarea Codului fiscal, sacrificand o data in plus principiul predictibilitatii legislatiei, astfel incat mediul de afaaceri sa-si poata face din timp socotelile, in cunostinta de cauza. Motivul? Ajustarile de impozite, atat la profit, cat si la veniturile persoanelor fizice, si contributii de securitate sociala trebuia sa primeasca avizul Fondului, a carui echipa tocmai si-a incheiat o misiune de evaluare la Bucuresti. Mai mult, modificarile asupra Codului fiscal invocate de Tanasescu in iunie au fost recent revizuite in cursul unor consultari cu reprezentanti ai Comisiei Europene.
Intre timp, responsabilii in domeniu ai Ministerului Finantelor au putut repeta in liniste exercitiul consultarii partenerilor sociali, de la patronate la sindicate, atat timp cat stiau prea bine ca din toata lista de propuneri nu se vor regasi in forma actualizata a Codului fiscal decat cele acceptate si de FMI, cu care guvernul tocmai a incheiat un nou acord.
Cert este ca expertii Fondului sunt impotriva altor reduceri de impozite cu exceptia contributiilor de securitate sociala - singurele considerate la niveluri exagerat de mari comparativ cu cele din regiune. Iar aceasta cu conditia largirii bazei de impunere, avand in vedere presiunea in crestere sub care se afla deficitul sistemului de pensii. Astfel, un studiu al Fondului arata ca veniturile sistemului vor scadea, in acest an, la 5,9% din PIB, fata de 6,3% din PIB in anul 2002.
De asemenea, reprezentantii FMI nu sunt de acord cu introducerea unei facilitati in privinta impozitului pe profitul reinvestit - promisa in primavara de premierul Nastase, apreciind ca masura ar fi prea costisitoare si nu este necesara.
FMI considera nejustificate si propunerile privind largirea listei de produse supuse unei cote reduse de TVA, avand in vedere necesitatea mentinerii unui deficit bugetar redus si cresterea cheltuielilor pentru aderarea la UE. Guvernul se pregateste sa construiasca pentru 2005 un buget cu un deficit de numai 2% din PIB, fata de 2,1% pe 2004, rezultat in urma ajustarii cerute de FMI si Uniunea Europeana.
In ceea ce priveste reducerea numarului de cote de impunere a veniturilor persoanei si reasezarea acetora, expertii Fondului sustin proiectul, recomandand insa ca modificarile avute in vedere sa aiba un efect netru asupra veniturilor bugetare. Ceea ce nu este nicidecum cazul in forma propusa de ministrul Tanasescu, potrivit careia cota minima de impunere a veniturilor populatiei ar fi redusa de la 18% la 14%, cota de mijloc ar fi de 26%, iar cota maxima de impozitare ar fi diminuata cu doua puncte, pana la 38%. Potrivit datelor facute publice de Finante, reducerea prevazuta a cotelor la persoane fizice are o influenta negativa asupra veniturilor bugetului de stat de 7.300 de miliarde de lei, in timp ce reducerea impozitului pe profit de la 25% la 19% va avea ca efect diminuarea veniturilor cu 12.000 de miliarde de lei.
Ramane de vazut ce a ramas din generoasa lista de reduceri de impozit anuntata in iunie de ministrul finantelor. Cele mai mari sanse le are promisiunea diminuarii cu doua puncte procentuale a contributiilor pentru asigurarile sociale, in exclusivitate pentru firme, de la 49,5% la 47,5%, singura amintita in acordul cu Fondul.
In dialogul formal cu FMI, guvernul Nastase se arata mult mai prudent comparativ cu entuziasmul relaxarii gradului de fiscalitate aratat de Mihai Tanasescu. Astfel, in textul memorandumului, executivul arata cum s-a abtinut de la reduceri ale impozitului pe profit si impozitului pe veniturile indivizilor pe anul 2004 considerand ca acestea sunt la niveluri comparabile cu cele din alte tari candidate la Uniunea Europeana si, in plus, bugetul nu-si permite pierderea de venituri astfel provocata. In acelasi context, nu a fost introdusa deductibilitatea dobanzilor aferente creditelor ipotecare.
Asa se face ca memorandumul cu FMI si anexele sale nu fac nici o referire la reducerea impozitului pe profit din 2005, nici spectaculoasa, asa cum anunta ministrul finantelor, nici moderata. In schimb, sunt incluse angajamente ferme privind actiuni impotriva evaziuniin fiscale, care sa imbunatateasca gradul de colectare, disciplina financiara in anssamblu si sa creeze premisele pentru o relaxare adevarata a impozitelor.
* Razvan Voican este senior editor Finante&Banci la Ziarul Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
