Euro P.E.C., o firmă din Galaţi puţin cunoscută, cu afaceri de 31,4 mil. euro în 2010 şi cu un profit de circa 0,3 mil. euro, şi-a cerut pe 4 iulie insolvenţa, dosarul fiind depus la tribunalul din judeţ.
Până aici nimic ciudat pentru că în ultimii ani de criză mii de companii au cerut protecţie de creditori sub pătura insolvenţei. Problema este că Euro P.E.C. face parte din acea categorie privilegiată de firme, cunoscute sub denumirea generică de "băieţi deştepţi", adică sunt în posesia reţetei perfecte de profit: priza cuplată direct la cea mai ieftină energie din ţară, cea a Hidroelectrica.
Astfel, la începutul anului 2004, Euro P.E.C, firmă controlată de Adrian Comşa, un om de afaceri despre care presa locală spune că este un apropiat al lui Mircea Toader (PDL), semna cu Hidroelectrica un contract cu o durată de zece ani, la un preţ iniţial de circa 32 de dolari, contract urmat de alte 12 acte adiţionale care au provocat numai în perioada 2006-mai 2012 pierderi de peste 118,5 milioane de lei pentru Hidroelectrica.
Aceste pierderi veneau din faptul că producătorul de stat se angaja să-şi vândă propria energie la un preţ mai mic faţă de cel din piaţă, lăsând astfel oportunitatea de câştig pentru firma Euro P.E.C.
Mai mult, de la începutul acestui an, Euro P.E.C. nici măcar nu a mai plătit energia cumpărată de la Hidroelectrica, aşă ca firma gălăţeană a acumulat datorii de peste 37 de milioane de lei.
Ţinând cont de aceste lucruri, Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, a decis denunţarea contractului cu Euro P.E.C.. Acum însă Euro P.E.C. răspunde cu aceeaşi monedă şi-şi cere singură insolvenţa.
"Urmare solicitării dumneavoastră, vă confirmăm că firma Euro P.E.C. are înregistrat la Tribunalului Galaţi un dosar privind procedura insolvenţei şi termen de judecată la data de 23.08.2012", spun reprezentanţii Tribunalului Galaţi.
La cine rămân acum pierderile? Tot la Hidroelectrica, firmă care oricum a pierdut peste 1,5 miliarde de euro tot vânzându-şi timp de zece ani de zile energia ieftină la fel şi fel de firme bine conectate la mediul politic? Cine mai răspunde şi de această situaţie? Mai contează cumva în bilanţul uriaş al pierderilor care a defilat oricum pe sub ochii închişi ai tuturor guvernelor de până acum?
"Domnul Comşa nu este în ţară. Este într-o delegaţie", au spus ieri reprezentanţii Euro P.E.C. Domnul Comşa era tot într-o delegaţie şi când a primit notificarea de denunţare din partea administratorului judiciar al Hidroelectrica.
Situaţia creată este paradoxală. Cum este posibil ca o firmă care nu trebuie să facă altceva decât să ia energia hidro ieftină şi s-o vândă scump în altă parte, cu numai câţiva angajaţi, să ajungă într-o asemenea stare încât să-şi ceară insolvenţa.
De când are energie hidro, Euro P.E.C nu a înregistrat în vreun an pierderi, iar afacerile sale au crescut enorm în anii buni ai economiei, ajungând în 2008 la 73 de milioane de euro, cu doar 20 de angajaţi.
Şi-a piedut acum toţi clienţii şi de aceea nici măcar nu a mai plătit energia, lucru evidenţiat şi prin scăderea abruptă a cifrei de afaceri? Aşa se explică această absurditate?
Roxana Petrescu este senior editor al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
