Vom încheia, peste numai o lună, un an greu. Dar greu va fi şi anul 2013. Pentru că economia nu se va însănătoşi, iar populaţia nu va trăi sensibil mai bine. Rămâne o singură speranţă: că în 2013 vor fi asigurate condiţiile pentru… Nu, nu pentru ieşirea din criză. Şi nici pentru relansarea economiei. Până atunci mai avem de aşteptat. Anul viitor, productivitatea muncii va continua să fie scăzută, rezultatele muncii nu vor fi competitive, iar multe produse fabricate în România nu vor fi încă performante.
Cum însă, în momentul de faţă, problema-problemelor este că societatea noastră nu are un cod concurenţial, un astfel de cod devine un obiectiv cardinal pentru 2013. Altfel, puţini români vor lua în serios competiţia în producţie şi nevoia de produse performante. Numai un cod concurenţial va contribui la dezvoltarea unui temperament sănătos, dominat de logică economică şi de curajul de a înfrunta problemele cele mai dificile.
Fără un cod concurenţial vom continua să ne învârtim într-un cerc vicios. Criza va bloca creditele şi investiţiile, va reduce veniturile şi consumul. Mai departe, acest blocaj va restrânge şi mai mult afacerile şi va obliga atât bugetul, cât şi companiile să amâne creşterea retribuirii muncii. Iar forţa de muncă nu va ieşi din actuala stare de moleşeală. Cercul se va închide cu lovitura cea mai năpraznică, pe care o încasează bunăstarea populaţiei.
Dar numai criza e vinovată? Desigur, nu. Mai există un motiv. Un motiv mai puţin legat de conjunctura actuală şi mai mult de poverile istoriei. Căci suntem încă puternic legaţi de vechi reflexe, dobândite în anii de după al Doilea Război Mondial, fapt ce face să meargă prea lent ridicarea edificiilor noilor instituţii pe temeliile deja turnate. Apoi, n-am învăţat încă, în măsura necesară, să asigurăm valorificarea raţională a resurselor, organizarea cu faţa la piaţă a producţiei de bunuri şi de servicii. Şi nici nu au fost încă alimentate cu combustibil toate acele locomotive în stare să grăbească înaintarea şi, apoi, să tragă după ele întreaga economie. Numai un sistem integrat de pieţe libere, care să funcţioneze ca un ceasornic, va pune în mişcare toate aceste locomotive. Numai un astfel de sistem va fi capabil să transmită companiilor semnale de avertizare privind consumurile, personalul, folosirea resurselor, preţurile. Probleme greu de soluţionat atât timp cât noi mergem înainte cu o economie divizată, o parte supusă regulilor pieţei libere şi alta - în restrângere, într-adevăr - cocoloşită sub mantaua uzată a statului ori sub cea a relelor deprinderi. Şi nici nu vor fi soluţionate cât timp întârzie pregătirea temeinică pentru a face faţă presiunilor competitive din Uniunea Europeană şi din lumea largă.
Care e miza? Fireşte, bunăstarea. Iar visul de bunăstare e ultimul punct pe listă dacă oamenii nu sunt minţiţi. Pentru că dacă nu sunt minţiţi, dacă li se spune adevărul, vor afla că mai întâi trebuie să fie puse în mişcare investiţiile, inovaţiile, tehnologiile şi strategia lucrului bine făcut. Ceea ce înseamnă că nu va fi de ajuns să avem un PIB cu plus şi încă doi-trei indicatori buni, care să ţină economia în picioare, pentru ca o mare parte a populaţiei să ajungă la bunăstare. Problema nu va fi rezolvată fără să fie asigurată dezvoltarea ţării atât din punct de vedere social, cât şi economic.
România - ţară emergentă - are un important potenţial de dezvoltare. Nu e păcat să nu-l valorificăm? Noi am rămas însă ataşaţi unei idei ciudate prezentă în dezbaterea mondială înaintea crizei: aceea a "sfârşitului dezvoltării". Plecând de la convingerea că ţările dezvoltate produc cu mult peste nevoile lor de consum şi că oricum pieţele din ţările în curs de dezvoltare sunt deja suprasaturate de aceste produse. Dacă privim în magazinele noastre - în care importurile gem - acum, în criză, ca şi înainte de criză, am putea socoti că această idee stă în picioare. Dacă avem însă în vedere faptul că importurile în exces umflă deficitul de cont curent şi datoria externă, atunci ideea nu mai stă în picioare. Avem nevoie de dezvoltare ca să grăbim nu doar ieşirea din criză, ci şi bunăstarea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
