Ruperea acordului cu Fondul Monetar International anuntata ieri este cel mai prost lucru care putea sa i se intample Romaniei in ultima perioada. Guvernul afirma ca nu ne putem dezvolta cu excedent bugetar sau balanta pe zero asa cum cere FMI. Dar banii pentru educatie si infrastructura sunt. Sunt in fondurile risipite pe salarii date cui nu trebuie.
"Buna ziua, Guvernul Romaniei, Monica Ixulescu. Cu ce va pot fi de folos?" Aceasta introducere intr-o conversatie telefonica nu o puteti auzi in nici un fel de administratie din Romania, locala sau centrala.
Spre deosebire de companiile private, functionarii, de la portar la ministru, pastreaza cat pot anonimitatea, doar - doar sa nu ii ia cineva la intrebari.
De doua saptamani se dezbate de unde pot fi luati bani mai multi pentru Ministerul Educatiei - din bugetele altor ministere, prin majorarea cheltuielilor, si deci a deficitului bugetar, dar nimeni nu pune problema scaderii cheltuielilor publice.
Adica a eficientei - aceleasi rezultate, cu oameni mai putini, deci cu cheltuieli mai mici. In loc de scadere, bugetul de anul acesta prevede cheltuieli de personal cu 20% mai mari, adica 2,5 miliarde de euro. Astfel, un sfert din bugetul de stat de 10 miliarde de euro merge pe salariile functionarilor din administratia centrala. Cand vorbim de angajatii platiti din bani publici ar trebui sa facem o disctinctie : de o parte cei care "produc" ceva - cum sunt profesorii sau doctorii - si "administratorii", cei care sustin sistemul. Cu alte cuvinte - linia intai si intendenta.
Problema este ca banii sunt cheltuiti aiurea cu administratorii, cu cei care plimba hartiile la semnat, in loc sa mearga pentru cei din linia intai. Ministerul Sanatatii are spre exemplu 8.150 de angajati, iar cel al Agriculturii 6.888 de angajati. Este prea mult. Probabil ca treaba ar merge la fel (de prost) si daca de maine ar veni numai jumatate din aceasta functionarime la serviciu. Iar banii sunt cheltuiti fara nici un control. Cohorte de consilieri, de "pavalache" de care nu aude nimeni pana nu ies la lumina acuzatii de coruptie, misuna prin guvern sau prin ministere adusi la gramada o data cu schimbarea puterii.
Functionarii "mosteniti" de la o schimbare de putere la alta tac chitic si plimba hartiile de la 9 la 3, cand rup usile.
Stie cineva in orice moment exact cati functionari lucreaza in Ministerul Economiei si Comertului sau in cel al Culturii? Si cine a fost angajat ieri si pe ce pozitie? Nu. Numarul de angajati se afla o data pe an, o data cu bugetul.
De ce numai pentru achizitiile publice de zahar sau de computere trebuie sa se faca in mod obligatoriu anunturi in Monitorul Oficial? Toate posturile, de la portar la consilier de stat sau consilier personal al ministrilor, pot fi anuntate in mod public, pe site-urile institutiilor respective.
Probabil ca primii ar trebui sa inceapa restructurarea functionarii Ministerului Finantelor, unde anularea impozitarii globale ar trebui sa faca curatenie printre cei peste 33.000 de angajati.
"Cota unica se strange mai usor", a fost unul din motivele introducerii sale. Bun. Si care-i rezultatul? S-au redus cheltuielile de colectare? Nu. Ministerul Finantelor mai are nevoie de inca 1.000 de oameni pentru 2006, conform proiectului de buget. Iata un simplu exemplu de scadere a productivitatii in loc de crestere - oameni mai multi pentru aceiasi bani colectati la buget.
Daca in Romania sunt acum, din cauza emigrarii temporare la munca, cu 2 milioane de oameni activi mai putin, adica cu 20%, n-ar trebui sa scada in mod proportional si numarul de functionari din administratia centrala?
Degeaba au venit in fruntea guvernului oameni de afaceri, daca nu aplica taieri de costuri si eficientizare. A studiat Guvernul productivitatea functionarilor si cum se poate imbunatati? Cate hartii sunt plimbate, cazuri rezolvate sau documentatii sunt intocmite lunar pe fiecare angajat si daca nu sunt destui care se calca pe picioare? Si Cancelaria primului-ministru si Secretariatul General al Guvernului si-au prognozat pentru 2005 angajari de personal in loc de taieri - inca 120 de oameni, in conditiile in care semnalul de reducere a cheltuielilor cu functionarii trebuie sa plece chiar de la varf.
Pentru ca nicaieri nu se pune problema productivitatii, a eficientei, asa cum se obisnuieste in companiile private, primul buget facut de un Guvern condus de oameni de afaceri nu este, din pacate, cu nimic diferit fata de cele de pana acum.
* Sorin Paslaru este redactorul-sef al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
