In State n-am vazut bancheri chiar asa de deprimati, spune un reprezentant al breslei recent intors din SUA si care a participat saptamana trecuta la forumul Euromoney de la Viena dedicat Europei Centrale si de Est.
"Macar acolo e un alt tip de atitudine, desi criza e mai grava. Ceva de genul: OK, e criza, dar o vom depasi cumva. La conferinta de la Viena multi aveau deja umerii cazuti."
Singura idee "reconfortanta" care circula printre bancheri era ca la sfarsitul crizei toti vor fi devenit mult mai intelepti. Nimeni nu stie insa cand si cum se va sfarsi criza.
In fiecare an in ianuarie la Viena vin oficialitati, bancheri si antreprenori pentru a discuta despre economiile din regiune si problemele lor. In ultimii ani, cand toata Europa Centrala si de Est crestea spectaculos si orice afacere era profitabila, evenimentul devenise mai degraba o ocazie de networking.
Dintr-odata in acest an agenda a fost acaparata de subiectul crizei, prezent intr-o forma sau alta in tematica majoritatii panelurilor. Din pacate, au fost prea putini speakerii cu rang destul de inalt pentru a antrena dezbateri relevante. De multe ori nici participantii din sala nu erau mai presus, evitand sa adreseze vreo intrebare chiar daca tema era cat se poate de fierbinte: "reglementarea in sectorul bancar, interventia statului si concurenta". Multe dintre bancile prezente - austriece sau grecesti - chiar sunt in situatia de a folosi ajutor de stat, in conditiile in care nu pot mobiliza destule resurse de pe pietele private. Desi este din ce in ce mai afectata de criza, pentru prima oara Romania nu a fost reprezentata la nivel de oficialitati decat de Cristian Popa, viceguvernator al BNR. Guvernul a ignorat aceasta ocazie de a le transmite investitorilor straini un mesaj despre planurile anticriza la care se gandeste, fiind prins cu proiectul de buget. In schimb, Ungaria a avut un panel in care s-a discutat chiar si in fuga despre efectele crizei, la fel Polonia si Ucraina, in contextul in care toate monedele din regiune sunt lovite de aversiunea fata de risc a investitorilor.
Dincolo de chipurile preocupate ale participantilor, atmosfera de criza era indusa chiar de numarul mai redus al acestora fata de editiile precedente, multe scaune ramanand goale.
Banci care in anii trecuti se inghesuiau sa organizeze standuri de prezentare pline de produse promotionale si materiale de prezentare pe care le indesau in bratele vizitatorilor, de aceasta data au renuntat la participare. Un exemplu romanesc este BCR, dar nici banca-mama Erste nu a mai avut un stand. In rest, mai putine pixuri si blocnotesuri, si fara ciocolatele cu branduri bancare.
In a doua zi de conferinta, chiar in deschiderea panelului guvernatorilor de banci centrale - care suscita de obicei cel mai mare interes - gazda nu a putut sa nu remarce absenta vreunei vesti pozitive in domeniul financiar: pietele bursiere continuasera sa cada si dupa instalarea lui Barack Obama la Casa Alba, contrar traditiei, iar lira sterlina atingea un nou minim in raport cu euro.
Reprezentantii bancilor centrale din regiune s-au straduit sa transmita un mesaj moderat, insistand pe masurile pe care deja le-au luat pentru a asigura stabilitatea financiara, fara declaratii de intentie. Prudent, oficialul Bancii Poloniei citea dupa niste notite. Fara cuvinte "grele" precum "recesiune".
Nu a mai ramas timp si pentru intrebari din sala, insa gazda panelului a sintetizat situatia: desi criza a inceput din 2007, nu i se intrevede sfarsitul. Dintre bancile centrale din afara UE, doar cea a Serbiei a anuntat ca intentioneaza sa reduca dobanda pentru a evita o cadere a economiei.
La final, bancherii au parasit in graba conferinta, sarind peste dejunul pe baza de sendvisuri, cu gandul la provizioane si la ajutorul pe care l-ar putea obtine de la guverne, UE sau BCE.
Razvan Voican - redactor-sef adjunct ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
