Atunci când vorbeşte vreun oficial despre dezvoltarea mediului de afaceri în relaţie cu străinătatea, prima referinţă şi deseori unica este posibilitatea de a atrage investitori străini.
Să mă sune pe mine direct companiile străine care vor să investească aici, le-a transmis premierul Victor Ponta ambasadorilor României. Altceva ar fi trebuit să le spună dl. Ponta ambasadorilor: o să vă sun eu pentru fiecare companie cu capital românesc care vine la mine şi vrea să vândă mobilă, sticlă, termopane, ţiglă sau software în Rusia, Africa de Sud sau Polonia, să o sprijiniţi.
Dacă de la cel mai înalt nivel nu pleacă mesaje care să stabilească ţinte, cum să nu trimită ataşaţii comerciali ai României în Coreea de Sud sau Singapore răspunsuri de genul "Întrebaţi la Ministerul de Externe", atunci când sunt întrebaţi despre ce au făcut ei pentru a impulsiona exporturile româneşti în ţările unde reprezintă România.
Noul preşedinte al Franţei, François Hollande, i-a trasat ca temă guvernului ca până în 2017 deficitul comercial al Franţei (în afara balanţei energetice) să ajungă la zero, faţă de 70 de miliarde de euro în prezent.
Ce face ministrul comerţului exterior din Franţa, Nicole Bricq? Caută să identifice, conform ziarului francez de business Les Echos, dificultăţile cu care se confruntă întreprinderile franceze care exportă. Şi nu merge la Renault sau Michelin (ai căror lideri sunt luaţi în delegaţiile oficiale, bineînţeles, de preşedinte, pentru contracte în China sau India), ci jos, "la firul ierbii". Astfel, un studiu al ministerului arată că din 100 de întreprinderi franceze care exportă pentru prima dată, doar 30 rămân la export şi pentru al doilea an consecutiv.
Nu poate învăţa România din acest exemplu de diplomaţie comercială? Sau poate ambasadorii români în străinătate se gândesc că misiunea lor este să promoveze exporturile franceze, germane sau italiene în România şi nu invers. Lecţia diplomaţiei economice este predată, simplu, urmărind cu ce ţări are România cele mai mari deficite comerciale. În afară de explicabilele deficite mari cu Rusia sau Kazahstan, de unde importăm energie sau furioasa Chină, căruia nu-i stă în cale nici zona euro la balanţa comercială, în top sunt Ungaria, Polonia şi Austria.
Fostele ţări surori din "CAER", Ungaria şi Polonia, au salarii mai mari, dar bat România până şi la balanţa comercială de produse agroalimentare. Iar Austria, care a înghiţit băncile, asigurările, lemnul şi petrolul românesc, este pe cale să înghită şi agricultura. Cine organizează joi, 6 septembrie, zilele produselor austriece? Cumva Ambasada României în Austria? Nu, Ambasada Austriei în România. Unde va fi şi ministrul agriculturii din România, probabil. Iar diseară, normal, dl. Ponta este la Camera de Comerţ Româno-Germană, după ce ieri s-a întâlnit cu reprezentanţii OMV-Petrom şi Exxon. Va discuta oare, după ce va fi primit în mod direct plângerile/cererile/recomandările E.ON, Continental sau Metro, şi despre Te Rox Prod, firma românească din Paşcani cu afaceri de 22 de milioane de euro şi 1.500 de angajaţi care exportă în 50 de ţări, inclusiv Germania, scaune de maşină pentru copii? Sau poate să-i deschidă calea şi pe piaţa germană lui Final Distribution din Băicoi, care a reuşit să exporte ţiglă pentru acoperişuri în Spania, Slovenia şi Franţa?
Nu vă fie teamă, d-le Ponta, nu este trafic de influenţă. Că nu e trafic de influenţă nici prezenţa în delegaţia în China a d-nei Merkel - pe care o apreciaţi atât de mult - a şefilor EADS, care au şi semnat un contract pentru 50 de avioane în valoare de 3,5 miliarde de euro.
V-a cerut cvorumul. Măcar o balanţă comercială excedentară să vă dea la schimb.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
