Guvernul a admis, la mai putin de doua luni de la adoptarea bugetului, ca veniturile vor fi mai mari doar cu 7% fata de anul trecut si nu cu 18%, cum prevazuse in lege.
Problema este ca pentru mentinerea acestei cresteri este nevoie nu numai de majorarea anuntata a contributiilor sociale si a accizelor, ci si de impunerea unui noi impozit, minim, pentru companii din 20 de domenii de activitate.
Prima propunere a fost de minim 6.500 de lei pe an si minim 0,5% din cifra de afaceri. Acum se discuta daca nu ar fi mai bine ca aceasta taxa fixa sa fie progresiva, in functie de veniturile companiei.
Oricum ar fi, Guvernul ataca in primul rand firmele mici, care taie cheltuielile la sange in aceasta perioada pentru a ramane pe piata. Dupa atata tam-tam in campania electorala privind „atentia speciala" care va fi acordata intreprinderilor mici si mijlocii, afacerilor de la zero, acesta este intr-adevar un „cadou" binevenit. Adica in loc ca Guvernul sa dea fiecarei firme 6.500 de lei pe an sa supravietuiasca si sa creeze locuri de munca, ii ia.
Noua taxa este echivalentul unui tarif nou de infiintare a unei companii. Cine vrea sa-si faca o firma trebuie sa aiba bani nu numai pentru avocat sau capitalul social, ci si pentru aceasta taxa.
In plus, companiile nu vor mai putea deduce TVA la achizitia unei masini in leasing. In aceste conditii, unii oameni de afaceri spun ca mai bine era majorat TVA cu 1-2% si gata, era totul mult mai simplu.
Ajustarea veniturilor aduce dupa sine, normal, si o ajustare a cheltuielilor bugetare, chiar daca nu in aceeasi masura.
Scaderea cheltuielilor bugetare va duce la o comprimare si mai mare a deficitului de cont curent, deplans de mult timp de reprezentantii bancilor din Romania ca n-ar avea finantare si ca in numele sau trebuie statul sa se imprumute de la FMI cu o suma egala cu jumatate din bugetul tarii.
Rectificarea bugetara care se va aproba in aceste zile nu va fi ultima din acest an. Asa ca mai bine Guvernul ar lua cel mai prost scenariu, de -4% scadere economica, si ar face bugetul pe ritmul de incasare de pe primele trei luni ale anului, care indica -7% venituri la bugetul consolidat fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Abia in acest caz am vedea ca intr-adevar statul roman va avea nevoie sa finanteze din strainatate un deficit bugetar de 7-8% din PIB.
Pentru ca a insista in continuare ca cei 20 de miliarde de euro de la FMI vin sa compenseze scaderea investitiilor straine directe si a remiterilor muncitorilor straini, dand lectii invatate probabil din manualele de capitalism dinainte de '89, nu convinge pe nimeni.
Sa spunem ca in Romania nu vor intra anul acesta decat 4 miliarde de euro din investitii straine (oricum foarte mult fata de acum 5-6 ani, cand daca aveam 1-2 miliarde de euro era bine) si remiteri la jumatate, adica 3 miliarde de euro.
Atunci economia va mai consuma la fel pentru a crea deficitul de cont curent de 13% din PIB de anul trecut?
Deficitul de cont curent este nu numai finantat, ci si creat de remiterile muncitorilor romani in strainatate si de investitiile straine directe. Daca muncitorul roman nu va mai trimite decat 70 de euro in loc de 100 de euro, familia sa va consuma doar de 70 de euro bunuri din import. Trebuie sa se imprumute statul pentru restul de 30 de euro ca sa ramanem la nivelul importurilor de anul trecut?
La fel, investitiile straine directe, care creeaza cerere in economie prin injectia de bani in terenuri, capital fix, oameni, daca nu mai vin, nici importurile aferente nu se mai fac.
Abia acest calcul otova - intrarile de anul trecut au fost X, daca privatii nu mai aduc bani trebuie sa-i aduca statul ca sa ajungem la suma X - este periculos.
Este obligatoriu sa fie cumparate in economie 300.000 de masini pe an in leasing daca nu sunt bani pentru ele? Daca o firma isi da seama ca poate functiona mai eficient cu o flota de 20 de masini in leasing in loc de 40, trebuie sa vina statul sa le cumpere pe celelalte 20 ca sa pastreze acelasi nivel al importurilor si deci al deficitului de cont curent?
Si daca admitem ca imprumutul statului este necesar pentru a acoperi scaderea fluxurilor de valuta de anul acesta din remiteri, investitii, exporturi si credite private, la anul ce vom face?
Va lua statul alte 20 miliarde de euro pentru a sustine deficitul de cont curent? Este Romania condamnata la un deficit de cont curent de peste 10% din PIB?
Cel mai bine ar fi poate, pana la urma, ca acest imprumut de la FMI prezentat ca centura de siguranta sa fie explicat simplu: statul trebuie sa se imprumute pentru ca cheltuielile bugetare nu pot fi ajustate in jos atat cat cere scaderea abrupta a veniturilor.
Ramane insa un mare semn de intrebare - sa nu cumva sa fie nevoie prin toamna de inca o centura, in ritmul in care face guvernul rectificari bugetare si mariri de taxe.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
