Discutiile din ultimul timp privind pretul benzinei si modalitatea de privatizare a Petrom pun intr-o noua lumina cea mai mai mare privatizare din Romania, care urmeaza sa se faca pana la sfarsitul acestui an: a Bancii Comerciale Romane (BCR).
Statul roman nu are voie sa se multumeasca cu putin din vanzarea celei mai mari banci din Romania si a celei mai mari institutii financiare ramasa "disponibila" in sud-estul Europei. Mai mult decat atat - conjunctura externa favorabila, interesul ridicat al unor colosi bancari internationali, dar si nevoia de bani pentru marile proiecte de reforma sociala - sistemul de pensii, sanatate si infrastructura, cer ca statul roman sa vanda cat mai scump BCR.
Economia romaneasca nu mai este ce era acum cinci ani, iar turnura de crestere pe care a intrat o va face foarte diferita in urmatorii cinci fata de ce este acum.
BCR trebuie vanduta luand in considerare un PIB de 100 miliarde de euro sau chiar de 150 de miliarde de euro, si nu de 75 mld. euro, cat se asteapta ca va fi anul acesta.
Numarul mare al bancilor interesate (noua), anvergura lor (Deutsche Bank si BNP Paribas au fiecare active de peste 900 mld. euro), precum si achizitiile facute la sume din ce in ce mai mari in alte industrii arata ca miza pe Romania creste enorm.
Din aceasta luna, economia este cotata la investment grade, ceea ce inseamna ca intra pe scanerul marilor investitori institutionali - fonduri de pensii, banci de investitii cu aversiune la risc.
BCR nu trebuie vanduta luand in considerare economia si sistemul bancar de ieri sau de azi, ci cel de maine si poimaine. Care vor fi total schimbate. Acum cinci ani, creditele acordate persoanelor fizice erau de 210 mil. euro. Acum sunt de 4,6 mld. euro, adica de 20 de ori mai mult. Daca peste cinci ani volumul acestora va fi nu de 20 de ori, ci de 10 ori mai mare, atunci castigurile bancilor sunt greu de imaginat astazi.
Trebuie luat in considerare faptul ca gradul de bancarizare va cunoaste o ruptura. Imediat ce dobanzile la creditele in lei se vor apropia de 10%, volumul acestora va exploda. Iar bancile vor avea aici de castigat enorm - mai mult chiar decat pana acum. Ce-a fost pana acum a fost putin din punctul de vedere al cresterii creditarii. Echivalentul in lei a miliarde de euro stau pe piata in cautarea unor randamente mai bune si se vor duce in credite.
In plus, BCR trebuie vanduta cat mai scump macar ca sa aratam ca am invatat lectia privatizarii.
Cele mai mari companii de stat din petrol, aluminiu, siderurgie, metalurgie, hotelarie, asigurari sau constructii au fost vandute foarte prost de catre statul roman, adica pe bani putini sau foarte putini. Spre exemplu, statul roman a vandut Petrom prin metoda majorarii de capital: a luat numai 670 mil. euro pentru o treime din actiuni, iar OMV a devenit actionar majoritar printr-o majorare de capital de 830 de mil. euro.
Toata lumea a vorbit de o tranzactie de 1,5 miliarde de euro, dar de fapt ceea ce a incasat statul ca sa investeasca in sosele, scoli sau spitale a fost mai putin de jumatate. Restul de 830 de milioane de euro s-au dus pur si simplu in companie, pentru investitii, adica sunt banii actionarului majoritar, bineinteles in proportia oferita de numarul de actiuni.
La vremea respectiva, motivatia oficiala a fost "asigurarea dezvoltarii companiei". Adica explorarea unor noi campuri petrolifere, modernizarea capacitatilor de productie, de rafinare sau de distributie.
Statul a actionat prost, a gandit pentru cumparator in loc sa gandeasca pentru vanzator, iar acum cere fara nici o baza reducerea pretului benzinei. E o piata libera, iar statul n-a stiut sa-si foloseasca libertatea de a stabili un pret bun atunci cand a vandut compania.
Greseala subevaluarii Petrom la numai 2 mld. euro, adica la 30% din cat o evalueaza astazi bursa (capitalizarea de piata a Petrom este de 7,5 mld. euro), nu mai trebuie repetata in cazul BCR. Austriecii au dat 670 mil. euro pe 33% din Petrom, pachet care astazi valoreaza 2,5 mld. euro pe bursa. Cine este responsabil pentru diferenta de 1,9 mld. euro neincasata de statul roman?
Iar exemplele pot continua: statul a incasat pe Alro (privatizat printr-o majorare de capital) numai 10 mil. $, in conditiile in care compania a avut numai in anul privatizarii profit net de 25 mil. $, cel mai mare hotel din Bucuresti, Intercontinental, a fost vandut ieftin, iar Asirom, cea mai mare companie de asigurari, a fost la randul sau privatizata printr-o majorare de capital de pe urma careia statul a castigat foarte putin.
Cea mai mare banca ungara, OTP, valoreaza 10 mld. euro (capitalizare de piata pe bursa de la Budapesta) si a facut 416 mil. euro profit net in 2004, la 12 mld. euro active.
Bursa de la Budapesta evalueaza astfel banca ungara de 24 de ori valoarea profitului net obtinut in 2004.
Daca am lua in considerare acest raport, BCR ar putea fi evaluata la 3,8 mld. euro (de 24 de ori profitul net din 2004 de 160 mil. euro). Dar capacitatea BCR de a produce profit va fi si mai mare in administrare privata. Sidex-ul, spre exemplu, a trecut in administrare privata de la pierderi de 300 mil. euro pe an la profit net de 100 mil. euro pe an.
Ca urmare, daca am lua in considerare un profit net cu numai 50% mai mare, adica de 250 mil. euro, BCR n-ar trebui evaluata cu mai putin de 6 mld. euro (de 24 de ori 250 mil. euro). Acesta ar fi un pret corect pentru cea mai mare banca din Romania, in conditiile in care piata bancara va exploda in urmatorii ani.
Cine vrea sa aiba 51% din BCR trebuie sa dea cel putin 3 mld.euro, iar daca vrea 62%, in a doua varianta de privatizare, sa dea 3,7 mld. euro.
Iar acesti bani trebuie sa mearga toti in reforma sistemului de pensii.
* Sorin Paslaru este redactorul-sef al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
