"Parlamentul European." "Alegeri europarlamentare." "Romania." Cat timp ne-a trebuit sa putem alatura efectiv aceste cuvinte si aceasta alaturare sa aiba si un sens actual, nu doar un vis, un deziderat fantasmagoric, aproape.
Pentru mine, aceste alegeri au greutatea si semnificatia alegerilor din 1990, primele alegeri libere dupa haul comunist. Si atunci, cu cateva luni inainte, doar, "alegeri libere" si "Romania" nu incapeau in aceeasi propozitie. Si atunci, daca le plasam totusi impreuna, o faceam cand ne gandeam la un viitor al copiilor sau chiar al nepotilor nostri. Si au venit vremurile sa alegem. Si de-atunci incoace, alegem facand un gest firesc, usor banal, usor sacaitor, de prea putine ori realmente convinsi de importanta gestului, de jertfele de sange din tusul fiecarei stampile, de sacrificiile incapute in fiecare buletin de vot.
Si votul acela din 1990, impreuna cu alte si alte sacrificii, mai putin sageroase - de data asta, slava Domnului - ne-au adus intr-o situatie nu numai noua, dar de neimaginat. De votat liber mai votasera si parintii sau bunicii nostri. Votul din mai 1990 a fost o reinnodare a unei traditii. Votul din 25 noiembrie e unul de-o noutate profunda. Nu este vorba de un vot despre partidele din Romania, nu este doar un vot pentru numele sau biografiile candidatilor partidelor pentru alegerile europene. Aceste alegeri reprezinta puterea romanilor de a se implica, prin cei pe care ii vor trimite in Parlamentul European, in chestiuni care ii privesc nu numai pe romani, dar si pe alti cetateni europeni. Oamenii acestia pe care ii vom trimite in Parlamentul European vor avea puterea sa decida si sa voteze nu numai asupra destinului Romaniei, ci asupra modului in care functioneaza economia sau protectia sociala in Franta, Germania, Ungaria sau Polonia!
Aceste alegeri reprezinta prima manifestare reala de putere a poporului roman, membru al familiei europene. Este diferenta intre a primi bani de la parinti sau a-i castiga singur - este majoratul Romaniei la 18 ani de la Revolutia Romana.
Aceasta este grozava diferenta a acestui vot fata de toate celelalte voturi din istoria Romaniei. Fi-vom noi oare in stare sa-i absorbim intreaga gravitate?
S-a tot vorbit de "lipsa de miza" a acestor alegeri, de "lipsa de interes" a populatiei pentru un for indepartat, destul de vag ca reprezentare in mintile romanilor. Si nu numai in ale romanilor, daca tinem seama de prezenta slaba la vot din toate tarile Uniunii Europene. Un fenomen general, se spune, si concomitent se ridica din umeri a neputinta si resemnare.
Trebuie sa ne asumam, clasa politica a intregii Europe, aceasta stare. Un scrutin are greutatea ce i se acorda totusi de catre clasa politica, iar electoratele actioneaza in consecinta. Se mai spune ca e o problema de explicare a importantei. Se poate, in mare parte. Dar e mai ales o problema de implicare, de asumare a acestei importante de catre noi, politicieni, guvernanti, administratie locala si centrala.
In momentul in care decizi sa folosesti alegerile de o asemenea importanta drept un simplu suport pentru un referendum, iar apoi, in consecinta, sa deturnezi toate dezbaterile spre un subiect paralel, indiferent de importanta lui in sine, e greu sa ii mai convingi pe romani de semnificatia reala a votului pentru Europa.
Cand te prezinti in fata alegatorilor fara niciun proiect pe care parlamentarii pe care ii propui spre vot ar trebui sa il urmareasca si
sa-l indeplineasca odata ajunsi acolo, e greu sa ai prezenta mare la urne. Cand vii cu un proiect care, in loc sa urmareasca implinirea unei Europe unite si coerente, propune, dimpotriva, separare, segregare si reimpartire a ei, cand vii sa propui trecutul in locul viitorului, cand vrei razbunare in loc de impacare, e greu sa convingi electoratul ca merita sa isi exprime un drept la care nici nu visa pana nu mai departe de un an.
Alegem pentru Europa. Decidem pentru Europa. Si de modul in care noi vom decide pentru ea, ea va decide pentru noi. E diferenta in spatiul privat si spatiul public, intre a fi responsabil cu ce ti se intampla in casa si a fi responsabil si cu ce se intampla pe scara blocului, pe aleea din fata casei. Cati dintre noi sunt dispusi sa isi asume si spatiul comun? Vom vedea la alegeri.
Importanta, semnificatia acestor alegeri insa nu va fi data de aceasta prezenta. Prezenta la vot va fi doar un semn al gradului nostru de implicare, de asumare a acestei semnificatii.
25 noiembrie e data la care Romania trebuie sa isi impuna proiectul. Proiectul pentru o Romanie puternica si echitabila il avem noi. Sa votam deci!
Mircea Geoana este presedintele PSD
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
