Putem deja să fim siguri că am scăpat de inflaţia galopantă. Din iulie 2011, fără încetare, inflaţia scade. De fapt, inflaţia s-a transformat din nou în dezinflaţie. A început aterizarea.
O dezinflaţie accelerată forţat, peste ritmul actual, ar putea fi însă riscantă. Judecata nu e luată din vreun manual. Ea se desprinde din realitatea societăţii româneşti. Fără îndoială, românii s-au săturat de preţurile căţărătoare. Fiindcă suportă tot mai greu rânjetul hidos al inflaţiei, chiar dacă, de mai bine de o jumătate de an, în această cursă se aleargă tot mai încet. Dar se aleargă. Milioane de oameni necăjiţi îşi fac socoteli disperate cât timp trebuie să muncească ei pentru a-şi putea cumpăra un aragaz, o maşină de spălat, un frigider sau un televizor. Automobilul continuă să fie inaccesibil pentru o mare parte a populaţiei, iar construirea unei case rămâne un vis pentru prea mulţi dintre noi. De ce, aşadar, nu ne-am descotorosit cât mai grabnic de această năpastă? De ce să nu forţăm ritmul dezinflaţiei? Răspunsul e cât se poate de simplu: pentru că nu e posibil. Ca să ne descotorosim grabnic de inflaţie ar însemna să ne descotorosim tot atât de repede de cauzele creşterii preţurilor.
În douăzeci şi unu de ani de inflaţie, preţurile au crescut de câteva mii de ori, înaintând fie cu viteza de corecţie, necesară trecerii de la economia de comandă la economia de piaţă, fie cu viteza de ajustare, în vederea racordării la temperatura indicată de rezultatele economice. Din 2009, mai ales, pe fondul crizei, au fost acţionate numeroase frâne, care au ţinut în loc când corecţia, când ajustarea. Aceste sisteme de frânare, bazate pe vechile scheme de tip administrativ, au sfidat adevărul pieţei, au dat ceasurile înapoi şi au reorientat întreprinderile către artificii economice. A venit însă timpul să fie repus în funcţiune mecanismul pieţii. Desigur, grăbindu-se încet.
Ce ne spune cu deosebire analiza preţurilor de consum? Că în timp ce inflaţia a intrat într-adevăr în picaj, persistă încă un climat inflaţionist. Un climat extrem de periculos, în sensul că sunt tot mai evidente simptomele de exacerbare a componentei psihologice a creşterii preţurilor. Sunt induse anticipaţii aiurea, fără nicio legătură cu realitatea economică actuală, ce derutează pieţele şi răvăşesc economia. Din această cauză, au loc deseori mişcări anapoda ale preţurilor, care au o sensibilitate accentuată la factorii emoţionali. Şi mai cântă un cor, cel al populiştilor. Un cor ce repetă obsedant: "Nu-i nicio scofală că preţurile cresc mai încet. Important ar fi să scadă!"… Ei bine, nu-şi doreşte nimeni să cădem din lac în puţ: de la inflaţie să ajungem la deflaţie. Într-un discurs istoric, în vremea în care deţinea portofoliul Finanţelor, Nicolae Titulescu vorbea despre obligaţia ingrată de a face faţă nevoilor ce-i stau în cale cu puţinii bani pe care îi putea aduna. El avea să exclame, în faţa Parlamentului: "Toată lumea strigă - inflaţia trebuie să înceteze. Desigur! Dar aceasta nu înseamnă că deflaţia trebuie să-i ia locul. Pentru că sărăcirea prin deflaţie bruscă ar fi mai catastrofală decât sărăcirea prin inflaţie bruscă".
Aceste adevăruri, valabile în cei dintâi ani de după Primul Război Mondial, sunt la fel de actuale şi astăzi. Atenţie, deci: o deflaţie, ce s-ar putea produce din cauza prăbuşirii puterii de cumpărare, ar fi catastrofală. Ea trebuie evitată cu orice preţ. Tot aşa cum, cu orice preţ, trebuie să fie evitate noi explozii inflaţioniste. Mai cu seamă, cele cu care ne-am cam obişnuit - un salt brusc al inflaţiei în sus, apoi un alt salt brusc în jos - căci nimic nu este mai greu decât calibrarea masei de bani şi realizarea unor planuri de afaceri racordate la astfel de zigzaguri. Din acest motiv, şcoala de la Banca Naţională vede, de aici înainte, timp îndelungat, deschiderea unui culoar cu inflaţie calmă, prin care să ne apropiem treptat de nivelurile din zona euro, în jur de 2 la sută pe an. Acest tip de inflaţie, cu valori constante, constituie principala ţintă ce trebuie să fie atinsă în acest an şi în anii viitori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
