Guvernul se pregăteşte să construiască iarăşi un buget pecreştere economică în 2011, chiar dacă FMI a început să-şi punăîntrebarea dacă vom avea sau nu o evoluţie pozitivă anulurmător.
Sigur, oficialii FMI nu pot spune în mod direct că guvernul estecel care insistă să facă bugetul pe creştere. Şi ar fi foartedificil şi pentru FMI să accepte oficial că, în pofida tuturorasigurărilor date că pachetul de 20 miliarde de euro va repunerapid România pe linia de plutire, economia scade timp de trei aniconsecutivi.
Este pe undeva de acceptat nerăbdarea guvernului de la Bucureştide a reveni o dată pe creştere. Dar nu se înţelege de ce instituţiade la Washington gândeşte în parametri mai mult politici decâteconomici. Pentru că până acum, cel puţin, niciun oficial al FMI nua explicat de ce a acceptat Fondul ca bugetul pe 2010 sa fieconstruit pe creştere economică, deşi era evident că va urma o nouăscădere a economiei anul acesta.
Şi nici nu a explicat nimeni de la Fond de ce şi-a modificatprognoza de creştere pe România de cinci ori de la începutulacestui acord: la prima evaluare, în martie 2009, a luat în calculo scădere de 4%, pentru ca apoi să accepte un minus de 8% (înrealitate a fost -7,1%). Pentru 2010 calculul iniţial a fost deplus 1,3%, pentru ca apoi să fie schimbat la plus 0,5%, iar în varărectificarea a fost de -1,9%.
Dacă nu este o chestiune politică, de sprijinire unui guverncare a acceptat varianta sa de ieşire de criză, atunci poate căreprezentantul FMI trimis în România, Jeffrey Franks, nu s-apriceput să evalueze corect până acum ce urmează să se întâmple îneconomia românească. Şi dacă nu a evaluat corect până acum, de cear evalua corect de acum încolo?
Evoluţia economiei în 2011 va deveni un subiect din ce în ce maifierbinte, pe măsură ce toate economiile din jur revin rapid pecreştere. FMI estimează pentru Ungaria o creştere de 2,5% în 2011,faţă de 0,5% anul acesta, pentru Bulgaria 2%, faţă de 0,2% anulacesta, pentru Cehia 2,6%, faţă de 1,7% anul acesta, iar pentruPolonia 3,5% faţă de 3% anul acesta. Zona euro, deja pe o creşterede circa 0,8% în 2010, se aşteaptă la un plus de 1,3-1,5% în2011.
Dacă Ungaria a renunţat la FMI şi revine pe creştere, iarBulgaria, Cehia şi Polonia nici nu au avut nevoie de instituţia dela Washington, cum de tocmai în România unde economia a fost"dopată" cu 20 mld. euro revenirea întârzie cu doi ani?
Un critic ar putea spune: poate că tocmai aici este problema,dacă singurii care sunt pe scădere sunt singurii care au luat banide la FMI. Sau, mai rău, ar mai putea spune că, tocmai, România afost împinsă să cheltuie mai mult deşi se ştia că nu va aveadestule venituri, numai pentru a deveni şi mai îndatorată.
Până când nu este dat un răspuns clar la întrebarea de ce a fostconstruit un buget pe creştere în 2010 şi în pofida reveniriiexporturilor economia nu a trecut pe creştere, discuţiile pentru2011 pot fi puse sub semnul întrebării. Nu poate fi acceptatrăspunsul că tocmai din cauza creşterii TVA şi a scăderiisalariilor bugetarilor nu a revenit economia pe creştere, pentru căaceste măsuri au fost luate tocmai pentru că revenirea nu a avutloc şi deci veniturile la buget nu au fost cele estimate, de plus6%.
Dacă şi pentru 2011 va fi construit un buget pe creştere de 6% aveniturilor, aşa cum se prefigurează, ar trebui precizat foartelimpede al cui este acest pariu şi ce se va întâmpla dacă şi în2011 el va fi pierdut.
PS: Departamentul de Comunicare al Guvernului a decis ca încomunicatele de presă care preced şedinţele de guvern să fieprezentate (printr-un link către site-ul unde sunt postate) şiproiectele fiecărui act normativ care urmează să intre pe ordineade zi. Este un prim pas spre transparenţă. ZF a constatat în urmăcu o lună că Guvernul nu este transparent pentru că nu prezintă dintimp, in extenso, toate proiectele de acte normative care urmeazăsă fie discutate în şedintele de guvern.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
