Fondul Monetar International a fost si de asta data maiindulgent cu guvernul decat este mass-media si in general opiniapublica locala, ceea ce arata ca economia romaneasca nu poate fiseparata de ceea ce se intampla in restul Europei de Est si caexista putin spatiu de manevra pentru indiferent cine vine laputere.
Pe de alta parte, este tot atat de adevarat ca, la un an de lacaderea pietelor financiare globale, cand nici in cosmaruri nu-siimagina nimeni ca o sa avem nevoie peste noapte de 20 de miliardede euro, guvernul nu poate deconta insa o strategie valabila derecuperare din socul opririi finantarii.
Asa ca lectia FMI este simpla. Noi nu avem multe sa va reprosam,dar sunteti cam ghinionisti - nu aveti guvern deocamdata. Nici nupot da drumul la bani unei tari cu un guvern interimar. Mesajul FMIa fost: noi v-am da banii, dar nu e nimeni sa semneze de primire.Insasi faptul ca au venit aici stiind ca nu este un guvern aratadisponibilitatea institutiei de la Washington de a negocia largactualul acord.
Astfel, FMI a acceptat tacit majorarea tintei de deficit bugetar pe2009 pana la 7,8% (fata de 7,3%, tinta convenita in august) siexista mari sanse, din reactiile de pana acum, sa accepte undeficit bugetar peste cel anuntat de 6% si in 2010, daca guvernuldemonstreaza ca are intr-adevar nevoie.
FMI are un comportament mult, mult diferit fata de criza din 1998,cand a cerut reforme dure si a ingenuncheat monedele din unele taridin Asia de Sud-Est.
Chiar si fata de Ucraina, unde a avertizat in cateva randuri cuamanarea unor transe, comportamentul cerberului de la Washingtoneste mult mai pretentios decat fata de Romania.
Abia acum se vede avantajul ca suntem tara membra a UniuniiEuropene. Sigur ca suntem dezorganizati, sigur ca risipim banii inprimarii supra-dimensionate si in agentii fara obiect deactivitate, dar statutul Romaniei este cu totul altul fata de celdin 1997-1998.
Si insistenta FMI de a lauda stabilitatea sistemului bancar (pragulgeneral de solvabilitate este de 13%, fata de o cerinta de 8%)poate fi una din explicatiile atitudinii sale.
Din Ungaria pana in Marea Britanie, in tot vestul Europei stateleau intervenit pentru a sustine bancile. Ca au fost bani pentrusectorul public sau pentru companii private, Occidentul a cheltuitenorm pentru a trece de socul Lehman si inca treaba nu eterminata.
Spre exemplu, bancile OTP si SocGen tocmai au anuntat ca returneazastatului ajutoarele de ordinul miliardelor de euro primite pentru asta pe picioare.
Profitand de piata inca insuficient de concurentiala, bancile dinRomania au majorat brusc dobanzile la credite la sfarsitul anuluitrecut si au transferat pe umerii bunilor platnici intarzierile sirestantele.
Cu pretul prabusirii pietelor de case, de masini si de bunuri defolosinta indelungata, piata bancara a ramas pe picioare in Romaniasi fara bani de la stat.
In aceste conditii, FMI nu va bate cu pumnul in masa la Bucurestipentru 0,5% sau 1% din PIB la deficit. Nici anul acesta si nici in2010. Fondul nu are nevoie de un focar de destabilizare in estulEuropei de dimensiunea Romaniei. Ne va da banii. Numai sa fiecineva sa semneze la primire.
Sorin Paslaru este redactorul-sef alZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
