Ce legatura este intre Festivalul George Enescu de anul acesta,summit-ul NATO din 2008, baza de date a Ministerului de Finante, aRegistrului Comertului si metrourile Bombardier care circula prinsubteranele Bucurestilor?
Prin exceptie, sunt un produs bun (sau aproape bun) aladministratiei, centrale sau locale. Festivalul George Enescu din2009 este in top 3 european, iar summit-ul NATO a pus Bucurestiulpe harta geo-politica a lumii prin impact si buna organizare.Bazele de date ale Ministerului de Finante, cea de la RegistrulComertului sau sistemul e-licitatie, care contin informatii desprecateva sute de mii de companii sunt exemple de infrastructura ITbine pusa la punct. Trenurile Bombardier sunt rapide si chiarconfortabile in afara orelor de varf.
Sigur, poate ca toate sunt facute sau intretinute cu costuri maimari decat intr-o companie privata.
Dar sunt exemple de produse functionale administrate de stat, insectoare deloc simple. Administrarea bazelor de date, a miliarde deitem-uri si matrici de informatie cere competenta.
Si poate ca astfel de exemple mai sunt in administratie. ArhivaNationala de Garantii Mobiliare, sistemul de plati interbancareadministrat de BNR sau baza de date CEDAM de verificare a politelorde asigurare RCA sunt sisteme functionale care inglobeaza destulknow-how.
Insasi interfata pe internet a celor doua camere aleParlamentului este una din cele mai bune ale unei institutiipublice din Romania, in pofida imaginii proaste. Sunt putineorganizatii finantate din bani publici atat de transparente. Pesite-ul Camerei sau al Senatului se poate vedea ce a facut fiecareparlamentar pentru alegatorii sai, traseul proiectelor de lege.Sigur, nu sunt nici acesti bugetari atat de consumer-oriented incatsa dea posibilitatea sa afli rapid care parlamentar te reprezinta,spre exemplu, dar informatiile sunt mai multe si mai bineorganizate decat in cazul altor institutii, astfel incat evaluareaeficientei celor platiti din bani publici se poate face.
In aceste conditii, intrebarea este simpla. De ce nu poate fitransferat acest know-how, atata cat este, si in celelalteinstitutii bugetare, la nivel local sau central? Adica asa cumintr-o companie privata un expert devine seful unui proiect, apoimanager al unui departament, de ce nu sunt chemati oamenii care augandit si au administrat organizarea acestorreuniuni/festivaluri/baze de date/achizitii sa participe si la alteproiecte, pentru a aduce valoare adaugata?
De ce nu poate fi administrata relatia intre cetateni sicompanii, pe de o parte, si ministere, agentii si primarii, pe dealta parte, astfel incat sa nu rezulte tot timpul perceptia desufocare, de respingere si de desconsiderare a individului de catrestat? De ce nu poate disparea raspunsul "nu este de competentanoastra" si sa fie inlocuit cu "notam problema, o vom rezolva"?
De ce nu exista o masura exacta, la zi, asa cum au directoriicompaniilor de la departamentele de vanzari, a numarului debugetari din fiecare organizatie?
De ce nu exista o baza de date cu dosarele pacientilor care safie accesata de doctor/farmacie/spital prin care sa se evaluezeexact cat costa ingrijirea fiecaruia si ce trebuie facut pentru aeficientiza aceasta activitate? Cat ar costa aceasta baza de date?10 milioane de euro? 100 de milioane de euro? In ultimii patru ani,cheltuielile pentru sanatate au crescut de la 2,5 miliarde de eurola 5 miliarde de euro. De ce nu exista o crestere a calitatiiserviciilor medicale publice? Un astfel de sistem ar putearaspunde.
Spune actualul guvern ca turismul este prioritate nationala. Darcat business fac restaurantele, cafenelele si hotelurile dinRomania? Stie cineva din Guvern? Exista un sistem de raportare siurmarire a acestei afaceri care poate aduce 5-10 miliarde de euroRomaniei?
La intrebarea Ziarului Financiar catre Ministerul Turismului,oficialii de acolo au raspuns nonsalant: in Romania exista 25 decafenele (vezihttp://www.zf.ro/eveniment/ministerul-turismului-spune-ca-sunt-doar-25-de-cafenele-in-romania-4723963/).Atata au numarat cei 229 de angajati ai acestui minister. 25 decafenele, adica tot atatea cat exista pe o singur bulevard dinBucuresti.
Presedintele spune ca sunt ajutoare sociale platite incorect.Dar de ce nu se pot conecta bazele de date ale primariilor, unde sevad impozitele platite de fiecare contribuabil pentru imobilele saumasinile detinute, cu cele ale Ministerului Muncii si ProtectieiSociale?
Adica la sedinta de guvern, ca in cadrul unui board de companie,de ce nu poate ministrul muncii sa spuna ministrului finantelor: amnevoie de doi specialisti timp de sase luni la mine sa construiascao baza de date pentru eficientizarea ajutoarelor sociale.
Eficienta administratiei poate fi construita pornind de lacateva puncte de sprijin. Dupa ce sunt identificate problemele siierarhizate, cateva solutii pot fi date. Dar asta este deja gandirede business.
Sorin Paslaru este redactorul-sef alZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
