Adrian B., sef de post intr-o comuna din judetul Brasov: 138.124.530 de lei venituri in 2004. Sotia sa, Ileana B., profesor suplinitor la scoala din comuna, a avut 53.000.000 venituri in 2004.
Declaratiile de avere de pe site-ul Ministerului Administratiei si Internelor, care dezvaluie, in premiera, si veniturile din 2004 ale bugetarilor, fixeaza bine adevarata problema a Romaniei in acest moment: banii de la buget sunt cheltuiti mai degraba pe "paznici" decat pe "productia" de educatie sau de sanatate, de care sunt responsabili profesorii si doctorii.
Astfel, un sef de post dintr-o comuna castiga peste 300 de euro net pe luna, de trei ori mai mult decat un profesor suplinitor, iar un ofiter din Ministerul de Interne are peste 600-700 de euro net pe luna, de trei ori mai mult, in medie, decat un profesor plin de liceu sau decat un asistent universitar.
De fapt, din felul cum este construit bugetul reiese ca cei care ne pazesc - adica serviciile secrete si Ministerul de Interne -consuma mai mult decat bugetarii care "produc" cu adevarat ceva: profesorii si doctorii. Astfel, bugetele serviciilor secrete pentru 2006 se ridica in total la 400 milioane de euro, iar Ministerul Administratiei si Internelor are alocate 1,3 miliarde de euro. In total, 1,7 miliarde de euro (1,88% din PIB), adica 17% din banii bugetului de stat. De cealalta parte, Ministerul Educatiei primeste de la bugetul de stat 1,1 miliarde de euro, iar Ministerul Sanatatii 397 milioane de euro, adica in total 1,5 miliarde de euro.
Ca urmare, intre greva profesorilor si reuniunea care tocmai a avut loc la Cotroceni pentru unificarea rapoartelor serviciilor secrete se poate face o legatura: cheia pentru majorarea veniturilor in invatamant fara riscuri inflationiste este restructurarea sectoarelor "neproductive" de stat, printre care Ministerul de Interne si serviciile secrete. Pentru ca noua Comunitate Nationala de Informatii va fi doar un obiect de decor daca nu isi pune problema eficientei si deci a micsorarii costurilor in organismele pe care le va coordona.
Serviciul Roman de Informatii (SRI), spre exemplu, va avea anul acesta un buget de 250 milioane de euro, cu 32% mai mult decat anul trecut, in conditiile in care cheltuielile totale ale bugetului de stat nu vor creste decat cu 11%. Din bugetul SRI, 42% sunt cheltuieli de personal, adica 105 milioane de euro.
Nu stim cati salariati au SRI, Serviciul de Protectie si Paza (SPP) sau SIE (Serviciul de Informatii Externe) pentru ca datele sunt secrete, dar cheltuielile per angajat rezulta mult mai mari aici chiar si fata de cele din Ministerul de Interne.
Cati angajati poate avea SRI? 3.000 sunt multi (spre exemplu, in Romania sunt 42.000 de medici, 5.000 de dentisti si 23.000 de profesori universitari), dar sa spunem ca asa ar fi. Ar insemna o cheltuiala medie anuala a statului cu fiecare angajat al SRI, incluzand taxele si contributiile sociale, de 35.000 de euro (105 milioane euro/ 3.000 angajati), deci cea lunara de 2.900 de euro. Ca urmare, salariul mediu net lunar in SRI ar fi de 1.400 de euro, adica de sapte ori cat salariul mediu net pe economie si tot de sapte ori mai mult decat salariul mediu net al profesorilor.
Si asta in conditiile in care sunt multe semne de intrebare asupra eficientei in "cunoasterea, prevenirea si contracararea actiunilor care, potrivit legii, sunt de natura sa lezeze siguranta nationala a Romaniei", asa dupa cum suna misiunea sa de baza. Pentru ca ce a lezat mai mult siguranta nationala a Romaniei decat frauda inca neelucidata de 300 de milioane de $ de la Fondul National de Investitii (FNI) in 2000 sau mineriadele din iarna anului 1999? Sau, daca mergem mai in urma in timp, destabilizarea Bancorex pana la faliment din cauza creditelor directionate politic? Unde au fost serviciile secrete in toate aceste evenimente ca sa-si merite sutele de milioane de euro alocate de la bugetul de stat astfel incat oamenii lor sa fie platiti de sapte ori mai bine decat profesorii?
Nici Serviciul de Informatii Externe (SIE) nu este mai prejos. 50% din cheltuielile sale curente de la bugetul de stat pentru 2006 sunt alocate cheltuielilor de personal, adica 23 milioane de euro, in cazul SPP 63% din cheltuielile curente, adica 15 milioane de euro, iar in cazul STS 30%, adica 20 milioane de euro.
Prin restructurarea serviciilor secrete - inclusiv prin actuala intentie de centralizare a datelor si deci de eliminare a redundantelor - dar si prin cresterea eficientei si deci reducerea costurilor in ministere-mamut cum sunt Ministerul Administratiei si Internelor (112.000 de angajati), Ministerul de Finante (33.000 de angajati) sau al Agriculturii (7.000 de angajati) pot fi scosi bani la iveala pentru majorarea salariilor celor 280.000 de membri ai personalului didactic (profesori de toate gradele, invatatori, maistri).
Care la randul lor sunt destul de multi: personalul didactic este cu 4% mai numeros ca acum 15 ani, in conditiile in care populatia scolara a scazut cu 9% in acelasi interval, pana la 4,57 milioane de elevi si studenti.
Cand Germania tocmai a anuntat ca va vinde sediile ministerelor de Interne si de Finante si alte sedii ale administratiei si politiei ca sa diminueze deficitul bugetar, este necesar ca si reprezentantii statului roman sa vada de unde scot bani din piatra seaca pentru educatie fara sa mareasca deficitele.
* Sorin Paslaru este redactorul-sef al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
