Promovarea exporturilor cu un continut ridicat tehnologic sau care incorporeaza forta de munca inalt calificata au fost adeseori sacrificate cu scopul sustinerii cresterii economice pe termen scurt, astfel ca Romania continua sa fie competitiva pe piata internationala, in principal la produsele din piele, confectii de imbracaminte si produse manufacturate de baza.
Gradul de integrare, sub potential
Din perspectiva indicatorilor comerciali, Romania este un competitor slab performant in economia regionala, raportat la potentialul sau. Gradul de integrare a sistemului de productie romanesc in economia mondiala, estimat cu ajutorul indicatorului deschiderii economice ((export+import)/PIB), a crescut in mod constant intre 1993 - 2003, cu exceptia anilor de recesiune macroeconomica din 1998 - 1999, dar continua sa fie cel mai mic intre tarile Europei Centrale si Sud-Estice (exprimat la paritatea puterii de cumparare pe cele 8 noi membre UE, Bulgaria si Romania). Cea mai accentuata integrare a economiei pe calea comertului se inregistreaza in Slovacia, insa viteza cea mai mare de integrare intre 1995 si 2002 a fost realizata de Ungaria. Experienta acesteia din urma este asociata uneia dintre cele mai ridicate fluxuri si stocuri de investitii straine directe pe cap de locuitor. Ponderea societatilor transnationale in exporturile Ungariei se ridica la 90%, urmata fiind de Cehia si Polonia cu 60% si Slovacia cu 30%.
PIB creste o data cu comertul liber
Procesul integrarii Romaniei in economia globala este caracterizat de corelatia puternic negativa intre intensitatea investitiilor straine directe ((influxuri+refluxuri de ISD)/PIB) (ISD- investitii straine directe) si deschiderea comerciala (deschiderea comerciala se masoara prin nivelul tarifelor la import - cu cat sunt mai mari, cu atat deschiderea comerciala este mai mica). Corelatia puternic negativa inseamna: cu cat este mai mica deschiderea comerciala, cu atat este mai mica intensitatea ISD). Pe ansamblul celor 10 tari ECE (8 noi state membre UE, Romania si Bulgaria), aceasta corelatie este pozitiva, in 1991 - 2002, si creste semnificativ daca luam in calcul stocul de ISD si gradul de deschidere a economiei. Cu exceptia Bulgariei, Romania detine cele mai mici niveluri ale stocului de investitii straine directe pe cap de locuitor si a PIB/loc, dar cel mai ridicat nivel al protectionismului comercial fata de terti exprimat ca medie simpla a taxelor vamale in conditiile natiunii celei mai favorizate. Lectiile desprinse din experienta noilor tari membre ale UE ne spun ca rata medie a protectiei tarifare simple cunoaste o corelatie puternic negativa cu nivelul PIB pe cap de locuitor, iar ratele ridicate de crestere a exporturilor sunt asociate unui volum ridicat al stocului de investitii straine directe.
Cercetam in domenii paralele cu economia
Deschiderea economica a Romaniei s-a caracterizat, in special pe parcursul deceniului trecut, in stimularea cantitativa a exporturilor cu orice pret. Este relevant sa amintim ca avantajul comparativ major al exporturilor romanesti deriva din salariile mici: remuneratia totala platita in ramurile exportatoare reprezinta mai putin de un sfert din remuneratia totala platita in economie, iar ramurile principal exportatoare (cu peste 1% in exporturile totale) au un aport la valoarea adaugata bruta creata in totalul economiei de doar 30%. Analizand structura fondurilor alocate cercetarii, de exemplu, pe principalele ramuri ale industriilor exportatoare, se poate observa ca "prioritatile" in alocarea fondurilor pentru cercetare-dezvoltare industriala nu concorda cu tendintele dezvoltarii actuale a industriei romanesti. Astfel, in ramuri cu o contributie insemnata la productia industriala si export s-a inregistrat o activitate de cercetare redusa, ca de pilda in textile, confectii, pielarie incaltaminte. Numai cateva activitati si anume constructiile metalice, masinile si echipamentele, chimia si metalurgia absorb 90% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare (alocate sectorului intreprinderi din industria prelucratoare) in timp ce in totalul productiei si export acestea detin doar 28,7%, respectiv 23,4%. Se pune in acest context intrebarea daca prioritatile industriei romanesti pentru perioada urmatoare sunt cele conturate deja in cei 14 ani de tranzitie, sau altele sunt elementele de fundamentare a prioritatilor atat din industrie cat si din cercetare-dezvoltare.
Calitatea administratiei inhiba investitiile straine
Pe fondul diminuarii considerabile a protectionismului tarifar in relatiile externe ale Romaniei, ca urmare a acordurilor de comert liber incheiate cu principalii parteneri comerciali, barierele politico-economice interne, derivate din calitatea institutiilor publice si mediul microeconomic, s-au dovedit a fi principalii factori inhibatori in atragerea investitiilor straine directe, relansarea progresului tehnico-economic durabil si promovarea eficienta a comertului exterior. Astfel, in comertul exterior cu UE, principalul partener comercial al Romaniei, 70% din exporturi si 35% din importuri sunt generate de industriile intensive in forta de munca si in resurse naturale, in timp ce mai mult de jumatate din deficitul comercial cu UE este generat de industriile intensive in tehnologie.
De ce suntem in urma fata de altii
In ciuda ratelor ridicate de crestere ale exporturilor si importurilor in Romania intre 1995 si 2002, performantele raman divergente fata de celelalte tari. Ne oprim aici asupra a doua aspecte structurale derivate din dinamica unor sectoare relevante:
-De zece ori mai multe exporturi de textile. Romania detine cea mai mare pondere a sectorului de confectii in exporturile totale, fiind cel mai dinamic sector romanesc la export: a crescut de 10 ori ca volum valoric si cu 17 puncte procentuale ca pondere, intre 1990 si 2002 (in timp ce la nivel mondial dinamica acestui sector in comertul industrial a fost aproximativ constant ca pondere: crestere cu 0,1 puncte procentuale, dar in termeni nominali a crescut de circa 2 ori). Aceasta dinamica accentuata este rezultatul unei competitivtati mai ridicate, dar si rezultatul niselor create de reorientarea celorlalte tari candidate la UE spre alte sectoare la export.
-Exporturile de automobile, foarte putine. Comertul mondial s-a dublat si in sectorul de automobile intre 1990 si 2002 (crestere cu 30% intre 1995 - 2002), insa Romania detine de departe cea mai mica pondere si cea mai redusa crestere a ponderii acestui sector in totalul exporturilor de produse manufacturate intre 1995 si 2002. Remarcabile sunt in acest sens Slovacia, Ungaria si Cehia, care au o pondere de circa 8 ori mai mare a acestui sector in exporturi.
La ce ne pricepem si contam in economia globala
Gradul de specializare internationala evaluat de catre International Trade Center (2004), Geneva, pe fondul raportarii ponderii principalelor industrii exportatoare in structura exporturilor romanesti la ponderea respectivelor industrii in structura exporturilor mondiale (indicele avantajului comparativ relevat Balassa - raporteaza ponderea sectorului in exporturile Romaniei la ponderea respectivului sector in exporturile mondiale; valori peste 1 reflecta un grad de specializare ridicat), plaseaza printre principalele sectoare in 2002:
o Produsele din piele (locul 8 in lume ca pondere in exporturile mondiale, Indice Balassa: 6.51);
o Confectii de imbracaminte (locul 22 in lume ca pondere in exporturile mondiale, Indice Balassa: 6.77);
o Produse manufacturate de baza (locul 26 in lume ca pondere in exporturile mondiale, Indice Balassa1.73);
o Informatica si produse electronice (locul 35 in lume ca pondere in exporturile mondiale, Indice Balassa 0.59);
o Componente electronice (locul 37 in lume ca pondere in exporturile mondiale, Indice Balassa 0.65);
o Echipamente de transport (locul 39 in lume ca pondere in exporturile mondiale, Indice Balassa 0.45);
o Produse manufacturate diverse (locul 40 in lume ca pondere in exporturile mondiale, Indice Balassa 0.77);
* Andreea Vass este cercetator stiintific la Institutul de Economie Nationala. Nota: Subtitlurile apartin redactiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
