Documentul intitulat "Evaluarea guvernarii PSD in perioada 2001-2003", elaborat de Comisia Nationala pentru Strategie a Aliantei PNL-PD, se doreste a fi un fel de raport despre starea natiunii. Elaborat nu de Putere,cum se obisnuieste, ci de Opozitie. Daca a fost sau nu un document important o dovedeste reactia pe care a avut-o partidul de guvernamant: patru dintre cei mai importanti ministri ai Guvernului (Mircea Geoana, Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea si Mihai Tanasescu) au organizat conferinte de presa cu o zi inainte de lansarea oficiala a documentului amintit pentru a raspunde unor acuzatii nelansate. Fapt fara precedent, sa raspunzi unor afirmatii care nu se facusera in acel moment. Jurnalul de stiri al TVR, de exemplu, a gazduit pe larg reportaje de la aceste conferinte de presa fara ca cineva sa incerce sa afle care sunt acuzatiile la care ministrii respectivi s-au grabit sa raspunda.
"Evaluarea guvernarii PSD" nu s-a dorit a fi un document polemic; era, mai degraba, incercarea de a pune semnul intrebarii acolo unde guvernul pune doar punct. De exemplu: este sanatoasa cresterea economica din ultimii ani? Pe ce se bazeaza ea,cine contribuie la realizarea acestei cresteri si, mai ales, cine sunt beneficiarii cresterii economice? Pentru a afla raspunsuri la aceste intrebari s-au folosit cifrele comunicate de statistica oficiala. Chiar daca, pe alocuri, autorii acestui document se indoiau de acuratetea acestor cifre, in lipsa unui institut paralel de statistica, cifrele trebuie acceptate. La acestea s-au adaugat studii realizate de organismele financiare internationale sau lucrari ale unor cercetatori romani din domeniul economic.
La ce rezultate s-a ajuns? Daca ne referim la cresterea economica, principalul motiv de mandrie al Guvernului, vedem ca aproximativ jumatate din aceasta crestere este datorata sporirii arieratelor (in trei ani cresterea economica a fost de 16,4%, arieratele inregistrand o crestere de 8,1% din PIB). Adica o mare parte a cresterii s-a produs in sectoare generatoare de pierderi, dar care au beneficiat de reesalonari, scutiri de impozite sau ajutoare de stat. In mainile cui se afla aceste companii? In proprietatea statului sau a clientilor politici si ajungem astfel si la cine sunt beneficiarii cresterii economice din ultimii ani: un grup restrans de manageri si salariati din sectorul de stat si un grup tot mai compact de oameni de afaceri prieteni.
O alta componenta a cresterii economiei romanesti s-a datorat, in proportie de aprox 30% (5% din PIB), dezvoltarii (daca poate fi folosit acest cuvant) autoconsumului si economiei subterane. Adica gospodaria taraneasca, acolo unde este practicat indeobste autoconsumul, s-a adancit si mai mult in propriile nevoi, s-a departat si mai mult de piata. Altfel spus, ajung sa se dezvolte structuri invechite, companii de stat nerestructurate sau gospodaria taraneasca de tip ev mediu (cand consumi doar ceea ce produci), care ne indeparteaza tot mai mult de ceea ce inseamna o economie de piata functionala. Despre economia subterana se stia ca are o dinamica proprie si care, de fapt, asigura sau completeaza veniturile unui segment social important din societatea romaneasca.
Sa recapitulam: dintr-o crestere totala de 16,4% in trei ani, 8,1% este reprezentat de arierate,5% de economia subterana si autoconsum; Restul, doar aproximativ 3,3% este crestere datorata economiei bazate pe competitie, legalitate, eficienta si relatii capitaliste.
Astfel de analize sunt cuprinse in "Evaluarea guvernarii PSD" pentru fiecare domeniu de activitate,comparand si ceea ce s-a promis la investitura actualului guvern si ce s-a realizat in primii trei ani de guvernare. Acolo unde promisiunile au fost realizate, documentul a mentionat cu obiectivitate acest fapt. Documentul a incercat sa se limiteze la perioada analizata, 2001-2003, neocupandu-se de ceea ce s-a intamplat in primele luni ale acestui an, cand Romania a primit cartonasul galben de la Bruxelles, tara noastra traind umilinta de a vedea cum Bulgaria incearca sa se descotorosesca de noi in cursa pentru aderare, Romania devenind piatra de moara a vecinilor de la Sud.
Lucrarea era necesara nu numai pentru a avea o privire lucida, alta decat cea a Guvernului, asupra a ceea ce s-a intamplat incepand din 2001, dar si ca un punct de plecare pentru realizarea Programului de Guvernare la care lucreaza acum Comisia de Strategie a Aliantei PNL-PD.
Din pacate, documentul nu a declansat in mass-media dezbateri profunde despre stadiul in care se afla economia si societatea romaneasca, tavalugul guvernamental reusind sa acapareze spatiul jurnalelor de stiri chiar inainte de lansarea documentului, replicile ministrilor situandu-se doar in intervalul dintre enervare si mistocareala. Fiind, mai degraba, un document tehnic, "Evaluarea..." nu se adreseaza propriu-zis electoratului, ci mai mult formatorilor de opinie care pot compara in cunostinta de cauza, argumentele guvernamentale cu cele ele opozitiei. Felul in care acest document a reusit sau nu sa incite dezbateri, da masura modului in care se va face acest lucru si in campania electorala: reprezentantii guvernului vor sa demonteze o afirmatie fara ca si cel care face afirmatia sa-si poata sustine argumentatia. Dar aparitia acestui document este de natura sa introduca si o nota de profesionalism in dezbaterea politica, determinant urmand sa fie doar felul in care si electoratul doreste astfel de dezbateri, dincolo de patetisme si interese de moment.
Evaluarea Guvernarii PSD (2001-2003)
Perioada guvernarii PSD a inregistrat pe ansamblu o sporire fara precedent in perioada de tranzitie a deficitelor si datoriilor economiei romanesti
Deficitul bugetului general consolidat ca pondere in PIB in anul 2000 a fost de 4%, in anul 2001 a fost de 3,2%, in anul 2002 de 2,5% si in anul 2003 de 2,4%. Datoria publica (nominala) ca procent in PIB a fost in anul 1999 de 33,3%, in anul 2000 de 31,3%, in anul 2001 de 28,8%, in anul 2002 de 28,3% si in anul 2003 preliminat 27,3%.
In perioada 2001-2003 sporirea arieratelor a reprezentat circa 50% din totalul cresterii economice, 8,1% din PIB
Din datele rezultate din centralizarea bilanturilor contabile, fata de 40,3%, cat reprezentau arieratele pe total economie in PIB la sfarsitul anului 2000, se constata ca la sfarsitul anului 2002 si, respectiv, pe primele sase luni ale anului 2003, acestea reprezinta, ca pondere in PIB, 38,3% si respectiv 38,4%. Datele pentru sfarsitul anului 2003 vor putea fi cunoscute spre sfarsitul semestrului I 2004, in momentul in care va fi finalizata centralizarea datelor pe baza de bilanturi contabile, asa cum s-a procedat in fiecare an.
Datoria externa a sporit in anii 2001-2003 cu peste 8 miliarde USD, ceea ce inseamna o majorare cu 80% a acesteia
Datoria publica externa a fost de 6.858 milioane USD in anul 2000, 7.684 milioane USD in 2001, 9.556 milioane USD in 2002 si 11.581 milioane USD in anul 2003. Cresterea inregistrata in 2003 fata de anul 2000 este de 4,7 miliarde USD.
Rata reala a fiscalitatii pe care ar trebui s-o plateasca un intreprinzator corect este de aproape 40%, ceea ce este enorm pentru o economie in tranzitie. Impozitarea asupra muncii a ramas in toata aceasta perioada excesiva, depasind cu mult rata medie a fiscalitatii
Rata reala a fiscalitatii calculata ca pondere in PIB a veniturilor fiscale, a cunoscut urmatoarea evolutie: in anul 1999 a reprezentat 30,1% din PIB, in anul 2000 a scazut la 29,2% din PIN, iar in anii 2001 si 2002 a scazut la 28% si respectiv la 27,7% din PIB. Aceasta reducere a ponderii veniturilor fiscalein PIB s-a datorat reducerii obligatiilor fiscale si am putea sa subliniem ca, fata de anul 2000, cotele de contributii calculate in raport cu salariile si datorate bugetului general consolidat, au scazxut de la 60% la 49,5% in anul 2004. In anul 2003, desi cotele de contributie fata de anul 2000 au fost mai mici cu 7,5 puncte procentuale (52,5% in anul 2003 fata de 60% in anul 2000), veniturile fiscale s-au ridicat la 27,9%, iar ponderea contributiilor colectate in PIB a crescut in perioada 2000-2003 la peste 10%, de la cca 8% si, respectiv, 8,7% in anii 1998 si 1999. Aceasta crestere a ponderii veniturilor fiscale colectate in paralel cu diminuarea obligatiilor scoate in relief imbunatatirea gradului de colectare si reducerea arieratelor.
Guvernul se mandreste cu incheierea Acordului STand-by cu FMI, omitand sa recunoasca faptul ca acest lucru s-a datorat in principal recompensarii Romaniei pentru atitudinea avuta in timpul razboiului din Irak si in nici un caz performantelor actualului Guvern. O comparatie intre textul memorandumului initial si cele ale scrisorilor de intentie ulterioare este relevanta. Pentru a putea incheia acordul, dupa numeroase amanari, FMI a fost nevoit sa renunte la cea mai mare parte a solicitarilor din memorandumul incheiat in anul 2001
In acordul incheiat cu FMI pentru perioada 1997-1998 au fost stabilite 8 criterii de performanta cantitative si 10 obiective structurale. Dintre acestea, au fost nerealizate doua criterii cantitative de performanta si 3 obiective structurale. Aceste nerealizari au condus la intreruperea acordului. In acordul incheiat cu FMI pentru perioada 1999-2000, au fost stabilite 9 criterii de performanta cantitative si 4 obiective structurale. La prima analiza s-a constatat neindeplinirea a 6 criterii cantitative de performanta si a unui obiectiv structural. Aceste nerealizari au condus la intreruperea acestui acord. Acordul incheiat cu FMI pentru perioada 2001-2003 a prevazut initial 8 criterii cantitative de performanta si 4 obiective structurale. La prima revizuire au fost indeplinite in integralitate obiectivele structurale si s-au acordat trei derogari la criterii cantitative de performanta, stabilindu-se in continuare inca 13 preconditii, 8 criterii cantitative de performanta 6 obiective structurale. La ultima revizuire s-a constatat indeplinirea tuturor obiectivelor structurale si s-au aprobat cele trei derogari, ducandu-se la bun sfarsit, pentru prima data dupa anul 1989, un acord cu Fodnul Monetar International.
Politica bugetara
Potrivit Programului de guvernare al PSD, principalul obiectiv al politicii bugetare este enuntat astfel: "Guvernul isi va concentra actiunile pentru cresterea substantiala a eficientei si transparentei cheltuielilor bugetare, atat ca efect al alocarii resurselor publice pe baza de proiecte si progame, avand la baza criterii de performanta concrete, cat si prin stabilirea unui sistem coerent de prioritati in cadrul acestora". Evaluarea politicii bugetare in perioada 2001-2003 arata faptul ca aceste obiective au fost numai partial realizate, politica bugetara fiind marcata de lipsa de transparenta, de utilizarea discretionara de catre Guvern a fondurilor bugetare, de risipa si de populism. Din anul 2001 incoace, proiectul de buget a devenit un fel de program de guvernare sui-generis. Fiecarui ordonator de credite bugetare ii este dedicat cate un volum, unele din ele ajungand chiar la sute de pagini. Fiecare volum debuteaza cu programul de guvernare sectorial insotit de planul de actiune
Cu sprijinul reprezentantilor Trezoreriei SUA si ai expertilor Comisiei Europene, in perioada 2001-2003 a fost imbunatatit continutul legilor bugetare si detalierea anexelor acestora. Chiar si reprezentantii PNL si PD remarca ca fiecarui ordonator de credite bugetare ii este dedicat cate un volum, unele dintre ele ajungand chiar la sute de pagini si ca fiecare debuteaza cu un program de guvernare sectorial insotit de planuri de actiune. Astfel de informatii in perioada 1997-2000 nu se regaseau in bugetele ordonatorilor de credite. In bugetul pe anul 2004 au fost cuprinse 220 de programe, ceea ce asigura cresterea transparentei in ce priveste destinatia sumelor aprobate ordonatorilor. Forma de prezentare a bugetului pe fiecare ordonator de credite din tara noastra este asemanatoare cu cea din celelalte tari ale Uniunii Europene.
Cel mai adesea indicatorii macroeconomici de fundamentare a veniturilor bugetare (evolutia PIB, rata inflatiei, cursul de schimb) sunt calculati intr-o maniera excesiv de optimista. (...) Chiar si intr-un an record pentru nivelul colectarii (2003), veniturile efective au fost mai reduse de cele prognozate cu un nivel de circa 1,5% din PIB. Veniturile bugetare sunt umflate pentru a se trage foloase de imagine necesare pe parcusul dezbaterii proiectului de lege.
In ultimii ani nivelul produsului intern brut realizat a fost mai mare decat cel luat in calcul initial la fundamentarea veniturilor, iar cursul de schimb si rata inflatiei au fost foarte apropiati de cei utilizati la fundamentarea veniturilor bugetare. Acestea au permis realizarea si chiar depasirea veniturilor bugetare stabilite initial (...) In anul 2003, veniturile bugetului general consolidat prevazute initial au fost 562.456,5 miliarde lei, iar cele realizate au fost de 563.576,5 miliarde lei.
Deosebit de grav este faptul ca in toata aceasta perioada bugetul consolidat al statului a fost folosit ca un instrument politic menit sa ofere sustinerea categoriilor sarace carora li se adreseaza de predilectie PSD: segmentele sarace ale populatiei si segmentele clientelare
Prin bugetul general consolidat s-au alocat o serie de resurse suplimentare familiilor fara venituri sau cu venituri reduse, contribuind si pe aceasta cale la o evolutie pozitiva a ratei saraciei. Astfel, dupa ce rata saraciei a crescut de la circa 20% in 1996 la 35% in anul 2000, in anul 2002 aceasta a fost redusa la 29%, iar in anul 2003 la circa 25%.
Bugetele alocate invatamantului nu au respectat legislatia in vigoare in ce priveste alocarile bugetare (4% din PIB). De pilda, in 2004, intr-o maniera fara precedet in Romania, veniturile proprii ale institutiilor scolare (8.500 miliarde lei) sunt incluse in proiectul de buget pentru ca, in acest fel, sa se lase iluzia ca efortul bugetar este mai mare
Pana la sfarsitul anului 2000 era prevazut expres in lege ca vor fi luate in calcul pentru asigurarea unui nivel al cheltuielilor pentur invatamant de 4% din PIB numai sumele alocate de la bugetul de stat. Nu s-a procedat astfel intrucat finantarea se realiza si din bugetele locale, din venituri proprii si, respectiv, din credite externe. Actualul guvern, pentru a respecta dispozitiile legale si a nu lasa loc de interpretari, a modificat, la inceputul anului 2001, legislatia in vigoare si a specificat in mod transparent ca se iau in calcul toate fondurile publice, la determinarea procentului de 4% din PIB aferent cheltuielilor pentru invatamant.
Datoriile pe care sistemul de sanatate le are catre furnizori si care, amanate pana la inceputul acestui an, se vor ridica la circa 10.000 miliarde lei nu sunt individualizate, care atare, si furnizorii risca sa nu-si primeasca banii in continuare sau onorarea datoriilor sa aiba criterii privilegiate
Datoriile sistemului de sanatate la inceputul acestui an au fost sub 4.000 miliarde lei si, in mod transparent s-a convenit cu reprezentantii furnizorilor de medicamente si alte bunuri, graficul de achitare a acestora.
De exemplu, pentru anul 2004, numai pentru ajutoare pentru incalzirea locuintelor se aloca o suma de pese 3.500 miliarde lei. Inutil sa spunem ca o astfel de destinatie nu mai este prevazuta pentru bugetului anului 2005
Incepand cu luna noiembrie 2003, ajutoarele pentru incalizrea locuintei utilizand gazele naturale si sistemul centralizat de furnizare a energiei termice, se acorda prin intermediul Ministerului Muncii, Solidaritatii Socialie si Familiei. In cadrul transferurilor catre bugetele locale pe anul 2004 au fost cuprinse sume pentru ajutoarele de incalzire pe baza de lemne si eventualele ajutoare restante pentru anul 2003, iar in anul 2005 sumele necesare platii ajutoarelor de incalizre vor fi aprobate o data cu bugetul pe anul respectiv.
Deficitul este neuniform impartit in timp. De pilda, in 2003, dupa ce 11 luni el se cifra la un excelent 0,8% din PIB, luna decembrie singura a adaugat cam 1,6% din PIB, ceea ce arata deficientele interne majore in procesul de administrare a cheltuielilor bugetare
O realizare mai mica a deficitului in primele 11 luni ale anului a avut in vedere ca in perioada realizarii importurilor de combustibili necesari pentru iarna 2003-2004 sa se preia o parte din impactul asupra deficitului de cont curent. Aceasta actiune a condus la inregistrarea unui deficit de cont curent, la sfarsitul anului 2003, mult mai mic decat se preconiza.
In toti cei trei ani, Guvernul PSD a folosit/arbitrat fondurile bugetare si veniturile din privatizare fara a da nici o socoteala
Potrivit legii, in anul 2003, ca si in anii anteriori, veniturile din privatizare au fost utilizate pentru rascumpararea titlurilor de stat, iar veniturile bugetare au fost utilizate in mod transparent pentru destinatiile aprobate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
