"La deschiderea magazinului am vazut ce cumpara si cum cumpara localnicii. Statisticile oficiale cu veniturile medii din aceasta zona nu se confirma".
Mai conteaza cine a spus (Gunter Grieb, directorul general al Kaufland) si despre ce oras este vorba (Piatra Neamt)? Nu. Citatul se aplica oricarei retele de hyper/super/mega marketuri care a investit aici din 1997 incoace, cand a fost deschis primul Metro, si oricarui oras. Din ianuarie, odata cu Kaufland-ul de la Piatra Neamt, in toate judetele exista un mare retailer.
Nicaieri in Romania statisticile oficiale cu veniturile medii "nu se confirma". Insa investitorii vin si fac profit. Fac bani in pofida evidentelor statistice.
De abia acum apar primele semne ca alinierea statisticii romanesti la realitate incepe insa sa se produca. In decembrie, spune Institutul de Statistica, salariul mediu net a ajuns pentru prima data din urma, dupa 1990, inflatia.
Inceputa in octombrie 1990, inflatia a decimat puterea de cumparare a salariatilor, adica raportul intre cresterea salariilor si cea a indicelui preturilor de consum. Intre 1991 si 1996, cresterea anuala a preturilor a dansat intre 50-300%, iar salariile au ramas puternic in spate.
Luand ca reper - 100% - anul 1990 puterea de cumparare - adica salariul real - coborase vertiginos in 1993, pana la 59%. Erau anii in care rezerva valutara era de doar cateva sute de milioane de euro, cand pretul la benzina se schimba de la o zi la alta, iar grevele se tineau lant.
Chin fara folos. Speriati de reactia oamenilor la liberalizarea preturilor, autoritatile au inghetat reforma exact in punctul dincolo de care aceasta ar fi adus si un return: la privatizare. Liberalizarea preturilor fara privatizare a fost amestecul toxic care a subminat economia. A urmat inghetul din anii '93-'96, cand inflatia a fost domolita pana la sub 20% prin impulsionarea ofertei companiilor de stat si prin doparea cursului oficial al dolarului.
Ca urmare, inflatia de peste 130% din 1997, cand economia s-a deschis investitorilor straini si a inceput privatizarea, a dus salariul real la cea mai redusa cota din 1990 incoace: 56% din nivelul din 1990. Deci la sapte ani de la Revolutie puterea de cumparare s-a redus la jumatate, iar in zece ani de la acel moment a revenit la nivelul din 1990.
Cea mai rapida crestere, de la 78% la 100%, deci cu 22 de puncte, a fost in ultimii doi ani, dupa ce intre 2001 si 2004 urcase de la 62% la 78%, deci cu 16 puncte.
Dar cresterea salariilor din ultimii ani se datoreaza nu atat majorarii efective de catre angajatori ca urmare a productivitatii muncii, cat "albirii" veniturilor salariale.
Efectul de catalizator a venit din doua directii: explozia creditarii datorata scaderii dobanzilor, pe de o parte, si reducerea impozitelor pe venit, adica introducerea cotei unice, pe de alta parte. Oamenii au cerut angajatorilor salarii mai mari pe "cartea de munca" , adica cu toate contributiile de asigurari sociale platite, asa cum le-au impus bancile. In plus, multe companii au si putut sa majoreze cheltuielile cu contributiile dupa 1 ianuarie 2005, cand a fost introdusa cota unica, pentru ca au scazut cheltuielile cu impozitul pe venit.
Si bugetul de pensii publice a simtit cresterea gradului de conformare. Cu toata scaderea de anul trecut cu 2% a nivelului contributiilor, veniturile sale au crescut cu 28% in 2006, cu 3% peste nivelul programat.
Dar cresterea gradului de conformare va fi si mai accentuata din a doua parte a acestui an si din in 2008, cand vor incepe primele contributii la fondurile de pensii private, facultative si obligatorii.
De ce? Pentru ca nivelul contributiilor se calculeaza ca procent din salariul brut, iar oamenii vor vrea sa aiba o contributie mai mare la pensie, de vreme ce se varsa in propriul lor cont, din care li se va plati pensia, si nu merge la bugetul public, de unde sunt sustinuti actualii pensionari.
Cu alte cuvinte, rezervele de crestere a veniturilor constau mai degraba in ilustrarea corecta a realitatii de catre Statistica decat in cresterea productivitatii.
Asa se explica si de ce inflatia are un parcurs consolidat de scadere in ultimii ani, cu toata cresterea masiva, "pe hartie", a salariilor. Mai bine sa ne spuna investitorii care este adevarata putere de cumparare.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
