2008 a inceput prost pentru leu si bursa, dar economia romaneasca se afla pe un fagas prea solid pentru a pune problema unei diminuari drastice a cresterii economice.
De ce? Pentru ca angajamentul investitorilor straini in facilitati de productie si servicii, principalii creatori de locuri de munca, nu este deloc fisurat. A trecut abia un an de la intrarea in UE si de acum incep marile investitii. Care vor veni nu numai de la vest, ci si din Orient, unde suntem priviti ca o poarta de intrare spre Occident.
Un mare proiect de investitii, care nu a facut inca valuri mari, a producatorului austriac de otel Voest Alpine, ar putea fi afacerea anului 2008 pentru Romania, asa cum a fost Nokia pentru 2007.
Venirea unor investitori inseamna taxe mai mari pentru autoritatile locale, cladiri de birouri inchiriate, apartamente vandute, credite, asigurari, turism, consum mai mare. Investitorii se trag unii pe altii. Cu 400 si chiar 500 de euro pe luna salariul mediu net, Romania se va mai afla multi ani de acum incolo pe radarul delocalizarilor de productie. Exemplul Nokia este concludent: 2.300 de oameni de la fabrica din Germania isi vor pierde joburile in favoarea romanilor de la Cluj.
Numai investitorii schimba viata unui oras. Constanta, Clujul, Timisoara, Brasovul - au inviat. Oamenii au de lucru nu numai in industrie, ci din ce in ce mai mult in servicii - in asigurari, in banci, in retail sau in comert cu automobile.
Problema este ca primariile, mai ales cele din orasele din categoria 30.000-100.000 de locuitori din Moldova si Muntenia - cum sunt Caracal, Urziceni, Fetesti, Barlad, Husi sau Pascani - nu sunt pregatite de descentralizare si de lupta pentru atragerea investitorilor.
Oficialii locali nu-si dau seama ca aceasta ar trebui sa fie preocuparea numarul unu, ca daca ai investitori se rezolva toate problemele.
Investitiile straine se simt imediat in bunastarea populatiei. Spre exemplu, depozitele in lei ale populatiei din judetul Arges erau la sfarsitul lunii octombrie anul trecut, de cand sunt ultimele date disponibile, de circa 650 mil. lei, fata de 382 mil. lei in judetul Arad. Este clar efectul Dacia.
De asemenea, brasovenii sau prahovenii, gazde a numeroase investitii straine in ultimii 3-4 ani, in parcuri industriale, aveau in banci in octombrie depozite in lei de 780 de milioane de lei, respectiv 939 de milioane de lei. De 7-8 ori mai mult decat in judetul Giurgiu sau Botosani, de exemplu, unde depozitele bancare totale in lei ale populatiei nu depaseau 150 de milioane de lei.
Iar argumentul ca multe joburi nou create in industrie sunt cu valoare adaugata redusa nu este valabil. Nu e obligatoriu sa iasa oamenii la pensie din pozitia de asamblor de telefoane mobile la Nokia. Serviciile, micile intreprinderi se dezvolta automat atunci cand apar marii investitori.
Diferentele de dezvoltare intre regiuni vor deveni si mai mari daca autostrazile intarzie sa apara si daca liderii comunitatilor locale nu pricep de unde vine prosperitatea.
Romanii vor deveni bogati cand vom avea 40 de fabrici de nivelul Nokia, Ford sau Renault.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
