In febra stirilor despre summitul NATO, o informatie care arata ritmul dramatic de transformare a economiei a trecut neobservata: cererile de finantare de la Uniunea Europeana pentru primele proiecte in agricultura si mediul rural au fost de patru ori mai mari decat oferta.
Astfel, agricultorii si autoritatile locale din mediul rural au depus 918 proiecte in valoare de 728 milioane de euro pentru prima sesiune a Programului National de Dezvoltare Rurala, la o oferta de finantari posibile de 194 mil. euro. Sunt proiecte pentru achizitii de utilaje, dar si proiecte de aductiune a apei.
Urmatoarea etapa, in aprilie, aduce finantari de 212 milioane de euro, iar pentru anul acesta sunt disponibili 1,4 miliarde euro numai pentru agricultura si infrastructura satelor.
Acestia sunt primii bani adevarati de la Uniunea Europeana, iar interesul urias arata ca taranul roman, asa cum este el in statistici - batran, cu un teren de 1-2 hectare in exploatare, cu 1-2 vaci - este pregatit sa iasa la bataie pentru banii de la UE.
Mediul rural poate fi urmatoarea sursa de crestere pentru economia romaneasca, care isi va pierde incet-incet atractia nr.1: forta de munca ieftina.
Motorul economiei au fost anul trecut constructiile, iar industria a tinut trena. Daca nu am fi avut dezastrul din agricultura cauzat de seceta (vezi articolul de mai jos) - productia de grau, de porumb, de sfecla, de floarea-soarelui a atins minime record -, PIB-ul ar fi crescut cu 8-9%, nu
cu 6,6%.
Poate fi capabila agricultura romaneasca sa produca necesarul de consum si sa se bata la export cu grecii, turcii si spaniolii, de unde importam acum cele mai multe produse alimentare? Fara indoiala. Iar in contextul cresterii mondiale a pretului la cereale, in agricultura ar putea sa nu se mai piarda bani incepand din acest an.
Cererea mondiala de alimente bogate in proteine provocata de cresterea puterii de cumparare in China si India precum si utilizarea cerealelor pentru biocombustibil au bulversat pietele mondiale.
Pretul porumbului, de exemplu, a crescut pe piata romaneasca de patru ori in ultimii doi ani si nu da semne de slabiciune (vezi pagina 9). In Statele Unite, fermierii au ajuns sa desteleneasca toate suprafetele disponibile pentru a mari productia. In toata industria alimentara, cuvantul de ordine este scumpire. Baghetele in Franta, pastele in Italia, hamburgerii in Statele Unite scot pe zi ce trece mai multe monede din buzunare.
Banii isi pierd valoarea in economia mondiala in favoarea materiilor prime. Bancile cad una dupa alta, in timp ce producatorii de otel, de aluminiu sau comerciantii de cereale traiesc zile faste.
In acest context, noul El Dorado al investitorilor sunt terenurile. Astfel, marile banci de investitii din SUA cumpara prin diverse vehicule terenuri de zeci de mii de hectare in Ucraina, iar terenurile agricole in Marea Britanie au ajuns la preturi record .
Daca acum fondurile de investitii sunt interesate de telecom, de industria de materiale de constructii sau de servicii medicale private, intarirea agriculturii prin investitii in infrastructura rurala si modernizarea fermelor va face productia de cereale tot mai atractiva.
Pamantul va produce bani. Agricultorii romani au o imagine mai proasta decat o merita.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
