Vanzarea catre Heineken cu 150 de milioane de euro a Bere Mures, o fabrica creata de la zero dupa 1990 care a impus pe piata berea la PET, arata ca ideile inovatoare se platesc scump.
In tavalugul multinationalelor este absolut surprinzator ca intreprinzatori romani sa aiba forta sa-si impuna propriile idei pe piata, iar acestea sa tina piept zecilor de milioane de euro investiti in marketing si sutelor de ani de experienta in business.
De unde nimeni din gigantii mondiali ai berii nu-i dadea vreo sansa, berea la PET a ajuns la vanzari de 500 de milioane de euro dintr-o piata de 1,2 miliarde de euro.
In competitia dura adusa de liberalizarea pietelor din ultimii 20 de ani, doar prin inovatie - a produselor, a proceselor, a modelelor de business - o companie sau o economie isi poate castiga un loc pe piata autohtona sau mondiala.
Virgil Mailat si echipa sa de la Bere Mures au parcurs prin intuitie si cunoastere in adancime a pietei si nevoilor consumatorilor ceea ce echipe de research cu zeci de oameni nu si-au dat seama. El a fost cu un pas inainte.
"Romanul este un tip comod. El vrea mai multa bere odata, dar nu-i place sa care sticle", a marturisit el in editia de ieri a revistei Business Magazin pe ce s-a bazat cand a insistat pe berea la PET, chiar daca partenerii sai de afaceri dezavuau propunerea.
Ce astfel de produse sau de modele de business a reusit sa scoata Romania in lume in ultimii ani? Putine. Un alt exemplu poate fi considerat lantul de materiale de constructii cu livrare la locul de utilizare Arabesque. Spre deosebire de Bere Mures, Arabesque, cu afaceri de 400 mil. euro, si-a gasit un loc nu numai pe piata locala, ci a inceput extinderea si in regiune.
Romanii pot compensa super-organizarea, experienta multinationalelor si accesul la resurse ieftine de finantare prin intuitie, cunoasterea pietei, dar si printr-o prospetime a gandirii la care tanjesc marile organizatii mondiale.
Intreprinzatorii romani au inceput sa simta constrangerea super-organizarii. "Nu vrem sa fim o structura corporatista. Cred ca o echipa mai mare de 200 de oameni nu poate fi condusa eficient", spune raspicat patronul Mobexpert, Dan Sucu, intr-un interviu acordat in aceasta saptamana ZF.
Competitia este cu atat mai mare cu cat multinationalele au inceput sa produca cu mijloace de productie din Est produse special pentru Est.
Inainte de 1989, dincoace de cortina de fier nevoile erau satisfacute cu mijloace proprii. Intreprinderile romanesti, spre exemplu, nu reuseau sa-si impuna produsele pe pietele occidentale, dar masinile de spalat, automobilele sau televizoarele din casele romanilor erau, asa proaste calitativ, produse in Romania sau, mai putine, in alte tari din Est. Cu alte cuvinte, Estul producea pentru Est, asa cum putea. Intreprinderile din Est nu aveau acces pe pietele externe din cauza calitatii scazute, iar produsele din Vest nu putea fi importate.
Dupa 1990, cand comertul a fost liberalizat, Estul a fost aprovizionat cu bunuri produse pe pietele occidentale
Acum, tendinta este ca multinationalele sa produca in Est pentru Est. Exemple: Ikea cumpara de aici si vinde aici, Renault fabrica Logan aici sau special pentru pietele din Est, iar acum investeste puternic in Rusia, Nokia fabrica aici modele low-cost pentru Europa de Est, Africa si Asia.
Cu ce vin atunci aceste companii daca reusesc sa satisfaca nevoile din Est cu materiile prime, mijloacele de productie si oamenii din Est ? Cu modelul de business, cu marketingul, cu procesele inovatoare, cu imaginea. Deci cu ideea.
Statistica a anuntat ieri ca productivitatea muncii in Romania a crescut cu 175% in ultimii cinci ani. O particica din aceasta crestere se datoreaza si lui Virgil Mailat de la Bere Mures, care a reusit sa vanda mai mult si mai ieftin cu resurse mai putine. Ideile bune si perseverenta isi vor face intotdeauna loc pe piata.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
