Romania se bazeaza in acest moment si se va mai baza probabil inca 10 ani pe doua mari surse de finantare - investitiile straine si banii muncitorilor din strainatate.
Astfel, in pofida unui guvern instabil, a unui mediu financiar international turbulent, a reizbucnirii inflatiei si a riscurilor de devalorizare a leului, garantia ca economia nu va ceda si va evolua in continuare la altitudine este ca motoarele sunt in alta parte, sub controlul altora.
Nu trebuie sa se amageasca nimeni. Daca exista viata in businessul romanesc, exista pentru ca am intrat in Uniunea Europeana. Intrarea in UE a adus investitorii straini si a usurat plecarea in masa a romanilor la munca in strainatate.
Altfel, administratiile sunt complet depasite pentru a se ocupa de dezvoltarea tarii. E suficient sa vedem balbaielile de acum cateva zile privind masurarea traficului sufocant din Bucuresti sau sa observam atmosfera lugubra din ministere.
Administratia este in continuare cu spatele la piata si la oameni, iar tensiunile de pe scena politica din 2007 au amortit-o complet.
Noroc ca au altii grija sa sustina economia cu bani. Investitiile straine sustin dezvoltarea in mediul urban, iar transferurile de bani de la muncitorii din strainatate sustin supravietuirea in mediul rural. Fara banii din afara, in sate nu s-ar fi miscat nimic in ultimii ani, iar fara presiunea pe piata muncii facuta de investitorii straini in banci, retail, real estate si industrie salariile de la oras nu ar fi crescut.
Vestea buna este ca, daca analizam datele Eurostat pe 2006, reiese ca fluxurile de bani dinspre Europa spre Romania nu vor incetini prea repede. Conform Eurostat, top trei al fluxurilor de bani in Europa trimisi de muncitorii straini in tara de origine a fost: dinspre Italia spre Romania (1,7 mld. euro), din Marea Britanie catre Spania (1,2 mld. euro) si din Spania in Romania (1,2 mld. euro).
"Lantul trofic" se vede clar: spaniolii lucreaza la englezi, iar romanii la spanioli. Ceea ce este interesant este ca Spania reprezinta nu numai un mare transmitator, dar si un mare recipient de fonduri, la 10 ani de cand a intrat in clubul celor mai dezvoltate tari ale lumii. Daca noi suntem in situatia Spaniei de acum 20-25 de ani, inseamna ca in tara vor mai intra inca 50 mld. euro in urmatorii zece ani trimisi de cei care lucreaza in strainatate.
De asemenea, conform datelor Agentiei Romane de Investitii Straine, nu exista semne de saturare a investitiilor straine si vom mai avea inca 5-6 ani, pana probabil la adoptarea euro, un nivel al investitiilor straine de minim 5-6 miliarde de euro anual.
In competitia pentru investitorii in componente auto, de exemplu, faptul ca suntem o tara latina, unde managerii se descurca mai usor decat in Bulgaria, Ucraina sau Serbia pentru ca pur si simplu inteleg ce scrie pe strazi si in magazine, conteaza mult.
Iata ca familia - banii trimisi in tara, la familie, pentru investitii in zona natala si cultura - banii care vin aici pentru ca niste oameni de cultura vizionari din secolului XIX, latinistii, ne-au scapat de alfabetul chirilic - sunt motivatii puternice in business. Familia si cultura. Cine spunea ca afacerile se fac pentru profit?
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
