Demisia de la sfarsitul saptamanii trecute a sefilor serviciilor secrete aduce in discutie nevoia de reforma drastica in serviciile publice militarizate, si in primul rand de reducere a cheltuielilor.
La Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" este anul acesta o concurenta record: opt candidati pe un loc. Ca in vremurile bune la Medicina sau la Drept. Numai ca la Facultatea de Medicina din Iasi, spre exemplu, abia se ocupa locurile.
Explicatia este simpla. Oamenii simt foarte bine unde se invart banii in Romania anului 2006: acolo unde este mai degraba autoritate decat competenta.
Situatia nu este noua, ci este vorba de un trend - in ultimii ani s-a accentuat diferenta de interes pentru cele doua zone. Sigur ca acest nivel ridicat al concurentei va determina selectarea unor ofiteri buni, dar diferentele de tratament bugetar intre Ministerul de Interne si serviciile secrete, pe de o parte, si Ministerul Sanatatii sau cel al educatiei sunt prea mari si nejustificate.
Ministerul Administratiei si Internelor si serviciile secrete primesc anul acesta in total de la bugetul de stat 1,7 miliarde de euro, adica 17% din cheltuielile bugetului de stat. Cele patru servicii secrete, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza (SPP) si Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), cheltuie aproape 400 de milioane de euro.
Ministerul Sanatatii are 376 de milioane de euro de la bugetul de stat, iar Ministerul Educatiei - 1,1 miliarde de euro.
Salariul mediu net in Ministerul de Interne este de 375 de euro (13,5 mil. lei), in STS de 408 euro, iar in SPP de 432 de euro. Pe de alta parte, un medic rezident castiga in primii ani de rezidentiat circa 100-150 de euro, iar in ultimii ani 200-250 de euro, cu tot cu garzi. Un profesor de liceu nu are mai mult de 200 de euro.
Diferentele sunt prea mari, iar canalele de egalizare -adica de fapt plata competentei pe diverse cai, prin meditatii sau plicurile catre doctori sunt un paleativ.
Pe de alta parte, in Ministerul de Interne nu se simte nici un vant de schimbare. Aceeasi subofiteri acriti, care abia asteapta sa spuna ca nu este aria lor de competenta in zona unde s-a petrecut evenimentul sau ca nu au bani de benzina ca sa vina la locul faptei.
De fapt, tinerii ofiteri sunt invatati ca ei sunt altfel decat restul lumii, o clasa speciala, inca din facultate, cand umbla in grupuri pe tren fara bilet, "cu nasu".
Schimbarea denumirii gradelor din capitan in inspector sau din general in chestor nu a adus si la demilitarizarea serviciilor de politie. La Academia de Politie insa se mai da examen la "arme": arma politie, arma jandarmerie. Mai mult, conform site-ului Academiei, "spre deosebire de celelalte institutii de invatamant superior, Academia de Politie 'Alexandru Ioan Cuza' asigura garantarea unui loc de munca, de catre beneficiar, conform pregatirii, la absolvirea studiilor". Un sistem inchis, militarizat, cazon, nesupus competitiei libere, nu poate produce functionari dispusi la comunicare eficienta cu publicul care plateste de fapt aceste servicii, ci militari rigizi, cu o agenda diferita de cea a populatiei.
Ministerul de Interne si serviciile secrete au prea multe fonduri pentru rolul lor in cadrul celorlalte servicii publice din Romania. Este o alocare ineficienta a resurselor, care se va razbuna. Peste 10-15 ani vom fi o tara de oameni bolnavi si needucati, dar bine paziti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
