Datele publicate de Institutul de Statistica la sfarsitul saptamanii trecute arata ca industria n-a intrecut PIB-ul in trimestrul II, dar l-a ajuns din urma: ritmul de crestere al valorii adaugate brute in industrie a fost, ca si ritmul de crestere al PIB, de 7,8%.
Acesta este cel mai inalt ritm de crestere trimestru la trimestru al industriei din 2000 incoace.
In schimb, consumul privat a accelerat de la 11% pe primul trimestru la 13% pe al doilea trimestru. Si cu o crestere de 26% a vanzarilor in comertul cu amanuntul pe primele 7 luni, este putin probabil sa se domoleasca anul acesta.
In 2005, a fost clar. Consumul a fost impulsionat de cota unica, care a lasat cateva sute de milioane de euro in buzunarele populatiei si a incurajat-o sa-si ia o masina mai buna sau sa iasa mai des la cumparaturi. Nu degeaba 2005 a fost cel mai bun an al pietei auto de pana acum.
Iata insa ca trendul continua si in 2006, cand impulsul fiscal s-a epuizat. Mai mult, ritmul de crestere este si mai ridicat decat anul trecut.
Cum se explica si cat de periculoasa sau, dimpotriva, benefica pentru economie este aceasta evolutie? Toate datele arata ca motorul consumului - factorul care incurajeaza oamenii sa faca rate mai mari, sa cheltuie in restaurante, sa-si faca vacantele in strainatate - devine apetenta sporita pentru satisfactie, care se traduce prin increderea in viitor. Una dintre imponderabilele economice este comportamentul uman - tendinta spre economisire sau spre consum, reactia la evenimentele politice sau sociale. De altfel, deciziile arbitrare ale oamenilor fac ca economia sa nu fie considerata o "stiinta" in adevaratul sens al cuvantului.
Ceea ce arata acum comportamentul oamenilor este ca ei au incredere mare in economie si in ei insisi. Iar daca ar fi sa dam o varsta economiei romanesti de acum, aceasta ar fi tineretea exuberanta. De ce?
Cu fiecare generatie care iese de pe bancile universitatilor capitalul uman cunoaste o imbunatatire, pentru ca aduce o valoare adaugata umana mai mare. Si asta nu atat datorita naturii umane - cei tineri sunt mai productivi - cat diferentei enorme de conectare la "noua lume" intre generatiile tinere si generatiile mai in varsta. Impactul schimbarii generatiilor intr-o economie dezvoltata este mult mai redus decat in Romania. Pentru ca "gap-ul" intre generatii creat de perioada comunista, in care tara a fost izolata, isi spune cuvantul. In plus, cei tineri sunt dispusi sa lucreze mai mult. Si, foarte important, incep sa intre "in campul muncii" cei scoliti in strainatate, plecati cu miile dupa 1990, care vad ca salariile in firmele mari se apropie de ce pot castiga "afara".
In urma cu 6-7 ani, o vacanta in Tunisia sau Egipt era accesibila doar directorilor, acum a devenit o banalitate. Duminica dupa-amiaza, ambuteiajele de pe autostrada la venirea in Bucuresti seamana cu cele din filmele americane, iar aglomeratia din hipermarketuri creeaza deja angoase. De toate acestea sunt "responsabili" mai ales cei care au facut studiile dupa 1990 sau s-au respecializat.
Iar in ultimii ani toata aceasta forta de munca proaspata s-a intalnit cu investitorii straini. Cele 18 mld. euro investite in Romania in 2004, 2005 si 2006, aproape dublu fata de toate investitiile straine dintre 1990-2003, au creat locurile de munca pentru acesti tineri - atat direct, cat si prin factorul de antrenare a investitiilor autohtone. De aici vine presiunea pentru consum, care nu se va epuiza prea curand. Insa daca productia va ramane suficient de mult timp la acest nivel de crestere de 7-8% pe an, economia va fi cu totul alta in urmatorii cinci ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
