Listarea Transelectrica arata ca statul roman sta inca pe un morman de active foarte atractive, care in acest moment sunt subutilizate, de la energie si pana la hoteluri.
Intrarea actionarilor privati in companiile de stat din energie va curata piata de contractele in pierdere incheiate legal de companii precum Termoelectrica sau Hidroelectrica.
Transelectrica vinde in aceste zile pe Bursa 10% din capital pe care se asteapta sa stranga 35 mil. euro. Emisiunea a fost deja suprasubscrisa in primele patru zile din cele zece alocate. Aceasta este prima mare listare a unui colos de stat pe bursa dupa cea a Petrom din 2001. Transelectrica estimeaza pentru anul acesta afaceri de 500 mil. euro si un profit net de 45 mil. euro. Transelectrica este asteptata de doi ani de bursa, dar beneficiile listarii vor fi nu numai pentru piata de capital, ci si pentru piata energiei.
Fortificatiile pana acum cativa ani, fostele regii autonome, pot fi "sparte" prin intrarea unor investitori privati. Miza cea mare va fi preluarea unui loc in Consiliul de Administratie (CA).
Este de ajuns sa fie doua-trei fonduri puternice de investitii in structura actionariatului care sa le dea dreptul la un loc in CA, ca nu mai e nevoie de echipe de control de la minister. Au ei grija actionarii privati sa nu incheie firmele la care sunt actionari minoritari contracte pe pierdere mai bine decat ministerul.
Listarea pe bursa forteaza managementul la transparenta, ceea ce duce la eficienta.
Asa au procedat cehii cu CEZ (eletricitate) si ungurii cu OTP (banca) inca acum zece ani, iar acum cele doua au ajuns jucatori regionali, care au facut achizitii de zeci si sute de milioane de euro inclusiv in Romania.
Romsilva, CFR Marfa, CFR Infrastructura, aeroporturile, CEC, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz sau Posta ar fi foarte interesante pentru bursa, atat pentru micii investitori cat si pentru marile fonduri de investitii.
Toate produc profit, dar ar produce de zece ori mai mult daca ar fi sub administrare privata sau sub presiunea actionarilor minoritari. In majoritatea domina retelele de familie, angajarile dupa cunostinte, achizitiile de la "anumiti" furnizori sau vanzarile catre "anumiti" clienti, pentru ca nu exista cenzura actionarilor privati.
Presiunea actionarilor minoritari si transparenta face minuni. Este cazul Bancii Comerciale Romane, unde prezenta BERD si IFC a urcat valoarea bancii de la un miliard de euro la sase miliarde de euro in trei ani.
In 2002, la marele tam-tam facut de privatizarea prin licitatie cu strigare a hotelurilor de pe litoral, complexul Panoramic Amfiteatru din Neptun a fost exclus, trecand de la Ministerul Turismului la Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). Rezultatul? Zero investitii, confort minus trei stele. RAPPS, un "monstru" imobiliar nerestructurat, nu stie sa obtina profit.
Cei doi care au hotarat asta, Adrian Nastase, fostul premier, si Matei Agathon Dan, fostul ministru al turismului, ar trebui obligati sa-si faca vacanta acolo.
Ca sa vada beneficiile capitalismului. Prin comparatie.
* Sorin Paslaru este redactor-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
