"Stii engleza, franceza, rusa, spaniola, estona sau slovaca? Atunci te asteptam sa-ti incepi o cariera internationala la Oracle."
Banerele gigantului american IT au impanzit metroul si centrul Bucurestilor. Ofertele de munca pentru tinerii absolventi au devenit o marfa de larg consum - de vreme ce stau langa reclamele la Pepsi sau Coca -Cola.
In vestul tarii si marile orase este o foame de oameni tineri si bine pregatiti, dupa ce mari companii straine au decis ca Romania este o piata suficient de atractiva, din punct de vedere fiscal si al pregatirii fortei de munca.
Asa cum in urma cu 20 de ani mii de muncitori ieseau in valuri la 7,00 de la statia de metrou IMGB, din sudul Capitalei, asa ies acum dimineata valurile de tineri la Pipera, care merg spre alte "platforme" - nu de hale industriale, ci de birouri.
Asta-i tranzitia, care a durat mult mai mult decat trebuia din cauza unei elite fricoase, care s-a chinuit dupa 1990 sa ne tina departe de Occident pentru a-si mentine cat mai mult privilegiile, franand investitiile straine si privatizarile.
Din punctul de vedere al investitorilor, dar si al angajatilor lor, cel mai bun partid la putere este cel care ia mai putini bani din buzunar ca taxe si contributii sociale.
Nu exista alocare a fortei de munca mai buna decat piata libera cand fiscalitatea scade. Este exact exemplul economiei romanesti din ultimii doi ani.
In Slovacia, cota unica de 19% introdusa in 2001 a adus producatori de automobile de talia Volkswagen, PSA (Peugeot-Citro'n) si Kia Hyundai.
In Romania, marile investitii ale Continental, Draxlmeier sau Siemens, care furnizeaza componente ori softuri auto au inceput inainte de reducerea fiscalitatii.
Insa este evident ca investitiile straine de peste 5 miliarde de euro in 2005 si probabil de aproape 10 miliarde de euro anul acesta se datoreaza in mare masura puternicei relaxari fiscale si nu numai apropierii aderarii la UE.
Pentru ultimul val al investitorilor - companii ca Oracle, Microsoft, Genpact, Wipro, Accenture sau HP, care angajeaza fiecare sute sau chiar mii de oameni - cota unica a contat la fel de mult ca pregatirea buna a tinerilor din Romania.
Aceste companii dezvolta aici platforme de servicii profesionale si specializeaza oameni cu experienta redusa, dar cu bune cunostinte de limbi straine si de specialitate.
Pentru reducerea costurilor, multe companii din tarile ale caror limbi sunt cautate acum au decis sa externalizeze servicii precum cel financiar in tari ca Romania, unde salariile sunt de 8-10 ori mai mici.
Acum 4-5 ani, cele mai multe firme care apelau la externalizare erau din Statele Unite, care mergeau mai ales pe piata indiana. Acum insa si firmele europene au inceput sa practice externalizarea, dar indienii invata mai greu germana, estona sau olandeza, asa ca tarile din Est au devenit o tinta predilecta pentru investitorii in outsourcing.
Pentru aceste companii, cota de 16% inseamna costuri mult mai reduse, avand in vedere ca salariile incep de la minim 300 de euro net, suma de la care vechiul impozit progresiv impunea o cota de 40%.
O eventuala revenire la un impozit progresiv, chiar daca nu la 40%, ci la 38%, asa cum era prevazut in programul de guvernare al actualei opozitii, ar insemna dublarea costurilor cu forta de munca.
Pentru ca reducerea impozitului pe venit a dus si la reducerea contributiilor sociale platite, majoritatea salariilor fiind negociate net (la acelasi salariu net, a scazut brutul dupa introducerea cotei unice, deci si contributiile sociale aferente).
Corectarea alocarii veniturilor intre categorii sociale prin redistribuire este o capcana. Oamenii au nevoie de locuri de munca, deci de investitori, nu de pomana.
* Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
