Cand stii ca tigrul nu poate ajunge la tine, fiind tinut la distanta, dincolo de zid, il poti admira linistit. Ba chiar cu strigate de exclamatie si aplauze.
Acesta a fost vineri sentimentul dominant printre jurnalisti, dintre care cei mai multi romani sau din Europa de Est, la conferinta de presa de la Palatul Parlamentului a presedintelui Rusiei, Vladimir Putin, dupa Consiliul NATO-Rusia.
Pentru ca odata intrati in NATO acum 5 ani sau 10 ani, romanii, bulgarii, ungurii sau polonezii nu mai vad Rusia ca o amenintare.
Ucraina si Georgia nu au gasit sprijin pentru aderarea la NATO nici prin intrebarile din conferinta si nici in tonul de a doua zi al ziarelor romanesti, din Europa de Est sau al celor din Vest. Multe au titrat cu satisfactie parca: Putin a castigat la Bucuresti chiar fara sa fie prezent.
Oamenii uita usor nesiguranta cand le e bine. Ca si sanatatea, libertatea sau securitatea devin importante abia cand dispar.
Daca ar fi venit Putin la Palatul Parlamentului in 2002, cand Romania astepta cu emotie daca va fi sau nu inclusa in NATO la Praga, iar Rusia dadea avertisment dupa avertisment contra extinderii, ca si acum, era altfel, nu? Acum insa, tigrul fiind in lesa, ne da mana sa-l admiram. "Tot Putin e cel mai tare!".
Putin a invatat foarte bine in cei opt ani de presedintie sa comunice cu presa. Asa cum anii de judo se vad in miscarile sale feline, ca de pisica salbatica, in declaratiile si raspunsurile sale la intrebarile de vineri s-a simtit o agilitate pe care probabil ca nu o avea la inceputul mandatului.
Foarte stapan pe sine, fara nici o grimasa, a dat senzatia ca poate oricand fi gazda unui talk-show la o televiziune americana, fiind capabil sa indrepte interlocutorul spre directia voita, sa urce sau sa coboare tensiunea, sa apese pe anumite idei si sa faca apoi o volta, sa creeze "momente". Nu a putut insa sa nu lase o oarecare senzatie de bluf. Ca pluseaza peste cartile pe care le are in mana.
Aceeasi senzatie pe care o ai cand auzi din ce in ce mai des in ultima vreme ideea ca, atat timp cat rusii au robinetul de gaz, esti la mana lor.
Multi uita ca gazul este pur si simplu o chestiune de business nu intre state, ci intre entitati private, o chestiune de bani contra marfa. Pentru ca nu Romania importa gaze, ci Distrigaz-urile. Fostele Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, care cumpara gaz de la Gazprom si il vand consumatorilor romani, nu sunt companii controlate de stat, ci sunt detinute de Gaz de France si respectiv E.ON (Germania). Mai mult, de partea cealalta, printre actionarii Gazprom sunt si banci de investitii americane sau alti investitori occidentali.
Afirmatia "nu aveti politica externa buna cu rusii, aveti gaz scump", atat de des repetata de o gramada de analisti si intrata puternic in constiinta publicului nu sta in picioare. Este un mit. Rusia are nevoie de banii Romaniei si ai celorlalti clienti din UE tot atat de mult cat au nevoie membrii UE de gazul din Rusia. Este o relatie de business, nu o relatie politica. Noi va platim, voi ne furnizati. Unde intra politica aici?
Sa faca lobby presedintele sau guvernul Romaniei pentru reducerea preturilor la gaz? Cine garanteaza ca Distrigaz-urile, firme private, vor transmite reducerea mai departe in preturile la consumatori? Si de ce ar trebui sa o faca pana la urma? Este treaba oricarui furnizor sa-si negocieze surse mai ieftine si este treaba lui ce face cu banii.
Intreaba cineva Carrefour la ce pret se aprovizioneaza cu branza si daca isi pastreaza un profit prea mare sau prea mic?
Sau alt exemplu. Romania a cumparat in 2007 gaz de la Gazprom din Rusia de circa un miliard de euro si masini de la Porsche (VW, Audi, Seat) din Germania tot de un miliard de euro.
A pus cineva problema sa fie discutata la nivel bilateral, intre presedintele Romaniei si cancelarul Germaniei, problema reducerii preturilor la masinile germane?
E limpede pentru toti ca e o problema de cerere si de oferta. De ce sa devina gazul mai mult decat o marfa?
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
