Sute de functionari publici disponibilizati de Guvernul ungar vor fi angajati de mari firme ca Aviva, Suzuki sau Budapest Bank, relateaza ziarele de business din Ungaria. Prin concedierea a peste 13.000 de functionari anul acesta si in 2007, Guvernul ungar incearca sa reduca deficitul bugetar de 10% din PIB.
Ungaria are deficit bugetar, dar are scoli, spitale si pensii. Romanii de la granita cu Ungaria prefera sa plateasca pe loc serviciile medicale de peste granita, in timp ce pensia medie a ungurilor este de 300 de euro.
Romania sta pe un excedent bugetar de peste 1,7% din PIB (adica peste 1,5 mld. euro) la sapte luni, a incheiat anul trecut cu un deficit de numai 0,9% din PIB, dar pensia medie este de 80 de euro, iar gandacii umbla prin spitale, asa cum s-a intamplat la inceputul acestei luni in spitalul de pediatrie din Constanta.
Guvernul duce acum cea mai proasta politica publica posibila: nu se imprumuta si nu cheltuie, de spaima inflatiei. Este adevarat ca si-a bugetat anul acesta majorarea cheltuielilor si un deficit de 2,7% din PIB, dar pe teren inca nu se vede nimic.
Pe primele sase luni din acest an administratia a cheltuit doar jumatate din banii de investitii alocati prin buget, iar de aproape un an nu se mai imprumuta - nici pe piata externa, nici pe cea interna - pentru ca nu are nevoie de bani.
Sigur, am putea spune: sa nu ne imprumutam acum pe 10-20 de ani pentru ca transferam povara datoriilor in viitor si copiii nostri vor avea de platit. Dar ce grija avem fata de viitor daca nu ne imprumutam astazi sa refacem maternitatile?
Din punctul de vedere al datoriei externe, actionam ineficient. Acum 10 ani, in 1996, cand era evident - si Banca Nationala stia foarte bine - ca economia va suferi o corectie majora din cauza tensiunilor acumulate (care nici pana astazi nu si-au finalizat efectele, pentru ca nu se stie spre exemplu valoarea exacta a obligatiilor Bancorex preluate de BCR), Romania s-a imprumutat de doua ori, unul din imprumuturi fiind pe doar 3 ani.
Fara sa se tina cont ca in acelasi an, 1999, avea deja scadenta un imprumut anterior. Asa ca normal, in 1999, cand statul a avut de rambursat doua serii de obligatiuni, platind cu tot cu dobanzi peste 1,5 miliarde $, am trecut aproape de o criza valutara.
Zece ani mai tarziu, in 2006, cand intrarea in UE garanteaza stabilitatea macroeconomica pentru urmatorii ani, iar scadentele pot fi lungite la 10-15 ani, zero imprumuturi externe. Nu avem nevoie de bani, ca avem excedent bugetar.
Dar de ce nu se transforma banii in investitii? Pentru ca sunt cheltuiti potrivit comenzilor de la centru. Spre exemplu, cateva zeci de elevi din comune din judetul Vaslui va trebui sa invete in casele unor localnici, pentru ca scolile stau sa se darame pe ei.
"Noi am informat la Bucuresti. Asteptam acum fonduri pentru reabilitarea lor", s-a justificat Inspectoratul Scolar din judet.
Am informat Bucurestiul, asteptam fonduri. Peste tot in tara, oamenii asteapta Guvernul sau pe Gigi Becali sa le faca case, garduri, scoli sau sosele.
Mergem spre Uniunea Euroepana , dar avem in continuare politica centralizatoare a statului rusesc (de unde ne-am inspirat atatia ani) care isi proiecteaza pentru anul urmator un excedent bugetar de 45 de miliarde de euro, adica 6% din PIB, in conditiile necesitatilor imense de investitii in infrastructura sau servicii medicale de care si ei au nevoie ca de aer.
Daca autoritatea centrala, care aproba acum orice nimic - de la stemele unor orasele si pana la podete in catune de 200 de locuitori -, nu va ceda din prerogative, ne vom trezi peste cinci ani de la aderare ca am avut o gramada de bani si nu ne-au folosit la nimic. Exact cum se intampla acum cu excedentul bugetar.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
