De la 1 ianuarie 2007 ar urma, teoretic, sa apara primele fonduri de pensii private facultative in Romania. Numai ca este greu de spus daca ceea ce s-a construit pana acum din punct de vedere institutional este suficient pentru viitoarea functionare a acestor fonduri. Astfel, lipsa de transparenta in numirea celor care vor supraveghea aceasta piata, dar si neincrederea cronica a deponentilor in institutii financiare de genul fondurilor mutuale sau de pensii private sunt serioase obstacole.
In acest moment, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private lucreaza la normele care vor da posibilitatea aparitiei primelor fonduri de pensii private. La aceste fonduri facultative va putea contribui orice angajat care obtine un venit impozabil, in limita a maximum 15% din venitul brut.
Numai ca, desi de la numirea membrilor acestei Comisii de catre Parlament au trecut mai bine de trei luni, cei cinci oameni care vor avea in grija viitorul financiar a milioane de romani nu s-au aratat deloc la fata, intr-o conferinta de presa in care sa ne spuna cine sunt, cum au ajuns in aceasta pozitie si ce au de gand.
In vestul Europei si in Statele Unite, subiectul arde. Pe toate marile portaluri sunt experti in finante personale care recomanda cat din actualul venit sa investesti pentru pensie si in ce: 10-15% din venitul net, in fonduri mutuale, direct in bonduri sau obligatiuni.
Atomizarea societatii datorata imbatranirii populatiei, scaderii natalitatii si cresterii mobilitatii face ca pensia sa devina o preocupare majora.
Problema este cu atat mai mare in Romania, cu cat pentru cea mai mare parte a segmentului cel mai activ al societatii - oamenii intre 25 si 45 de ani care nu lucreaza la stat - salariile sunt platite prin diverse formule care ocolesc contributiile aferente la bugetul asigurarilor sociale de stat (CASS). Dar chiar si daca s-ar plati tot CASS-ul, limitarea legala la o contributie aferenta la cinci salarii medii brute pe economie ii impiedica pe cei care vor sa aiba o pensie mai buna sa o obtina din sistemul public. Ca urmare, cel putin un milion de oameni din cei 4,5 milioane de salariati isi pun problema economisirii alternative pentru pensie: depozite bancare, imobile, actiuni la bursa, bonduri, asigurari de viata sau fonduri de pensii facultative. La acestia se adauga inca cel putin un milion de persoane care au castiguri de alt gen decat salariale, avand in vedere ca populatia activa se ridica la 9-10 milioane de persoane.
In acest moment nu exista niciun fel de stimulent fiscal pentru economisire. Cei care isi tin banii
intr-o banca timp de cinci ani platesc o rata a impozitului pe venit la fel de mare ca si cei care tin banii pe 3 luni.
Vor reusi aceste fonduri private facultative de pensii, care vor fi singura forma de economisire incurajata fiscal, sa mareasca apetitul pentru economisire? Greu de spus. Cei care
s-au gandit si au avut si cu ce, au cumparat deja o asigurare mixta de viata pe termen lung de la o companie de asigurari. Va fi foarte greu de explicat acestor oameni diferenta dintre cele doua produse si de ce asigurarea nu beneficiaza de scutirea de impozit ca si contributia la fondul de pensii. In plus, legea dupa care vor aparea aceste fonduri facultative a fost ajustata atat de mult, incat credibilitatea institutionala a fost afectata. Astfel, capitalul social al unei societati de administrare este de doar 1,5 milioane de euro, fata de propunerile initiale de 10 milioane de euro, astfel incat a coborat mult sub capitalul necesar unei banci si chiar sub capitalul unei companii de asigurari.
Dupa falimentele in lant din sistemul bancar, capitalul social minim al unei banci este de 10 milioane de euro, de doua ori mai mult decat al unei banci din Europa. In asigurari, capitalul social minim este, incepand din acest an, de 4,6 milioane de euro pentru asigurari generale sau de viata.
In plus, de la cel mai inalt nivel, si anume, Presedintia Romaniei, prin vocea consilierului Theodor Stolojan, este pusa sub semnul intrebarii insasi existenta Consiliului de Supraveghere ca institutie separata, fiind vazut doar ca o sursa de sinecuri.
In cateva luni, adica de la 1 ianuarie 2007, romanii, deveniti cetateni ai Uniunii Europene, vor putea contribui la orice fond de pensii cu sediul intr-o tara membra. In fata unui asemenea tablou al incertitudinii institutionale, probabil ca aceasta va fi cea mai buna optiune.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
