De patru ani, criza loveşte locuri de muncă. Umflă rata şomajului. Încetineşte creşterea economică. Extinde aria sărăciei. Şi, mai cu seamă, restrânge puterea de cumpărare. Keynes e reconfirmat. În "Teoria generală", publicată în 1935, el atrăsese atenţia lumii întregi că, dacă o economie începe să cadă, doi indicatori merită o atenţie sporită.
Primul indicator: veniturile gospodăriilor. Dacă scad, gospodăriile vor cumpăra mai puţin. Iar cererea de bunuri şi de servicii va urma o rată negativă. În consecinţă, producţia va depăşi vânzările, stocurile vor creşte, patronii îşi vor concedia angajaţii. Cei ce vor vedea că veniturile li s-au redus, fiindcă sunt şomeri, îşi vor reduce cheltuielile. Va fi deci lovită cererea agregată de consum.
Keynes a privit însă şi către a doua parte a cererii agregate: investiţiile. Căci ele sunt şi mai problematice decât consumul. Dacă se investeşte mai puţin în economie, mult mai puţin, înseamnă că lucrurile devin grave. Multiplicatorul începe să meargă în sens invers: se produce un efect în cascadă, iar modificarea finală, de sus în jos, poate fi extrem de mare.
Iată efectele. Cum pot fi atenuate? Criza actuală a dovedit lumii întregi că se impune o despărţire totală şi definitivă de capitalismul utopic, care - între altele - a exacerbat rolul pieţelor, chiar l-a singularizat, într-o încercare de a arunca statul în afara ecuaţiilor economice. Statul e chemat să joace un rol nou. Ceea ce nu înseamnă în niciun caz că ar fi sunat deşteptarea pentru un alt timp, care să reînvie vechile tipare colectiviste şi să readucă statul în poziţii dominante în raport cu pieţele. Deşi, în dezbaterile ideologice legate de criza actuală, nu lipsesc nici ideile şi nici tentaţiile practice menite să împingă lumea către modelele apropiate de colectivism, cu statul în rol de vioara întâi, e cert că astfel de modele nu au o largă susţinere şi nu întrunesc masa critică de care ar avea nevoie ca să fie învingătoare. Astăzi, cele mai multe opţiuni converg către o nouă filosofie economică, de natură să poziţioneze pieţele şi statul într-un raport de parteneriat, chiar de complementaritate.
Fără îndoială, pieţele pot să greşească grav, pot face multe erori şi statul nu le poate acoperi pe toate. Dar şi statele pot face - şi fac - mari erori şi pieţele nu le pot îndrepta pe toate. Dar un parteneriat eficient, în care statul şi pieţele să coopereze şi să se completeze, poate fi soluţia pentru rezolvarea multora dintre problemele economice şi sociale actuale, de la creştere economică la şomaj. Criza a lovit dur întreaga lume şi soluţiile standard, arhaice şi neadaptate, nu au mai putut drege lucrurile.
Criza nu a putut fi evitată. Şi chiar FMI, care decenii în şir se dovedise a fi pompierul chemat mereu să stingă focuri, mai ales în fostele ţări comuniste şi în ţări în dezvoltare, pretutindeni acolo unde ardea, nu a putut să intervină imediat pentru a face faţă crizei care se răspândea pe planetă. Şi iată, pieţele s-au văzut nevoite să se înfrăţească temporar cu dracu'… Cu statul deci. Sau cel puţin aşa au crezut, că e un pact temporar, până vor trece lacu'… Eroare! Parteneriatul pieţe-stat, în forme ce nu sunt încă definitivate, departe de a fi temporar, va face parte din realitatea noii normalităţi în devenire.
Lumea se pregăteşte de fapt pentru o nouă epocă şi pentru un nou ciclu economic. Alte reguli vor deveni dominante; în timp ce vechile reguli vor fi date la o parte. Schimbarea, ce deja a început, vine cu noi concepte: 1) prudenţă; 2) analiză de risc; 3) mai multă rigoare, după ce vechile concepte bazate pe relaxări exagerate au dat cu oiştea în gard. Reguli noi, ce deja îşi fac loc, ne influenţează viaţa într-o mai mare măsură decât cele vechi. Raporturile de putere în economia globală se schimbă. Iar criza alege ce companii vor supravieţui şi care urmează să dispară. Ce obiceiuri vor supravieţui şi de care ne vom despărţi foarte repede. Pe măsură ce trece timpul, înţelegem tot mai limpede că, după această criză, prea puţin din ce a fost va mai fi cum a fost.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
