Intrebarea la care trebuie sa raspundem, inainte de a proceda la o evaluare, este daca proiectia bugetara pentru 2006 are la baza vreo filosie si, daca da, care este aceea. O astfel de filosofie sau, mai corect spus, strategie bugetara exista si ea se bazeaza pe patru obiective.
Cel dintai obiectiv este cresterea in termeni reali a veniturilor bugetare si, daca e posibil, a ponderii lor in Produsul Intern Brut, fara sa fim nevoiti sa procedam la cresterea TVA.
Cel de-al doilea obiectiv se refera la continuarea tendintei de diminuare a deficitului bugetar.
Cel de-al treilea obiectiv se refera la asigurarea proiectelor pentru creditele externe si a cofinantarilor pentru finantarile nerambursabile.
Iar cel de-al patrulea se refera la respectarea prioritatilor din programul de guvernare, si anume educatia si cercetarea, sanatatea, agricultura si infrastructura.
Primele trei obiective sunt atinse, cel de-al patrulea este doar partial respectat. Cum insa dintre prioritati sunt afectate exact cele care se refera la forta vitala a natiunii si au un impact electoral important, demararea dezbaterii despre bugetul pe 2006 a debutat sub auspicii intrucatva nefavorabile pentru initiator.
Asadar, veniturile bugetare cresc, atat in termeni reali, cat si ca pondere in PIB, chiar in conditiile in care nu am fost nevoiti sa majoram TVA de la 19% la 22%. Fata de un program de 87,1 miliarde de RON in 2005, veniturile bugetului consolidat urca la 100,6 miliarde de RON in 2006, ceea ce inseamna o crestere de 15,5%, mult superioara ratei prognozate a inflatiei, de 5,5% pentru anul 2006.
Cresterea in termeni reali este insotita si de o crestere a ponderii veniturilor bugetare in PIB, anume de la 31% in 2005 la 31,2% in 2006. Este o crestere mica, e drept, dar ea are loc, repet, in conditiile in care nu am majorat impozite cu impact asupra unor largi categorii de contribuabili, mentinand nivelurile de 16% pentru impozitul pe venit si pentru impozitul pe profit.
In acelasi timp, cheltuielile cresc de la 89,8 miliarde de RON in 2005 la 102,3 miliarde RON in 2006.
Procentul de crestere al cheltuielilor este mai mic decat cel al veniturilor, de 13,8%, fata de 15,5%. Ca procent in PIB cheltuielile scad de la 32% la 31,7%. Motivul scaderii cheltuielilor se datoreaza faptului ca deficitul bugetar va scadea de la 1% in 2005 la 0,5% in 2006. Aceasta scadere a deficitului este dictata mai ales de nevoia de reducere a cheltuielilor publice pe fundalul unui deficit de cont curent estimat la 6,9%. In termeni reali, cheltuielile de personal cresc in acelasi ritm cu cheltuielile in general, ceea ce inseamna, in raport cu rata inflatiei, o crestere in termeni reali cu 7-8%, care este usor superioara ratei inflatiei.
Interesant este faptul ca in structura veniturilor bugetare se inregistreaza o sporire a impozitului pe venitul persoanelor fizice, de la 6 miliarde de RON la 8,5 miliarde de RON, adica o crestere procentuala de peste 42%, ceea ce inseamna ca in buna masura efectele pe buget ale introducerii cotei unice au fost absorbite. Cea mai mare crestere ramane pe TVA, peste 5,2 miliarde de RON, ceea ce inseamna 0,7% din PIB. Din pacate, in ce priveste impozitul pe profit, programul pentru 2005 a trebuit revizuit de la 7,2 miliarde RON la 6,6 miliarde de RON, o data cu redimensionarea ritmului de crestere al PIB (5,3% fata de 6,5%), ceea ce a dus si la o diminuare a ponderii sale in PIB-ul anului 2005 de la 2,58% la 2,35%. Cum insa aceasta ultima estimare a fost facuta in luna septembrie si e posibil ca in urma noului val de inundatii sa avem noi probleme, prognozele Ministerului Finantelor Publice pentru anul 2006 sunt precaute, evaluand, pentru 2006, doar 7,4 miliarde de RON ceea ce inseamna 2,31% din PIB, deci o usoara scadere fata de 2005.
Din cele patru prioritati ale programului de guvernare, doua isi gasesc o pozitie oarecum multumitoare, anume infrastructura si agricultura. Bugetul Ministerului Transporturilor urca de la 9,8 miliarde RON la 11,6 miliarde de RON, cu un procent de 3,6% in PIB-ul anului 2006 fata de 3,5% in 2005. Cresterea se datoreaza in principal cresterii semnificative a bugetului Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale, de la 2,9 miliarde de RON in 2005 la 8,2 miliarde de RON in 2006.
Agricultura isi sporeste resursele de la 5,2 miliarde de RON in 2005 la 6,4 miliarde de RON in 2006, cu o crestere procentuala de la 1,8% in PIB la 2%. Cea mai semnificativa crestere o inregistreaza fondurile europene nerambursabile, de la 0,2 miliarde de RON in 2005 la 1,2 miliarde de RON in 2006. Astfel, in ce priveste infrastructura si agricultura, obiectivul privind fructificarea oportunitatilor de finantare europeana este, in mare masura, atins.
Sanatatea are un plus de 600 de milioane de lei, dar scade, ca procent in PIB de la 3,6% la 3,3%. Socotind ca in 2005 s-au cheltuit peste 900 de milioane de RON pentru plata furnizorilor la care statul era de mai multa vreme dator, putem socoti ca alocarile pentru acest domeniu sunt cam aceleasi, ca procent in PIB, ca si in 2005.
Tema cea mai delicata ramane educatia, unde alocarile sunt mai mari cu un miliard de lei, cam aceleasi in termeni reali, dar cu 0,3% din PIB mai mici (3,7% in 2006 fata de 4% in 2005).
Guvernul a incheiat, cel putin declarativ, dezbaterile. E posibil ca dezbaterile aprinse si presiunile opiniei publice sa impuna o rediscutare a proiectului, in sensul realocarii spre Educatie a unei sume de circa un miliard de lei. Decizia va trebui sa fie una politica, pentru a nu asista cu prilejul unei astfel de realocari la alte proteste din partea altor ministri. In orice caz, in actuala sa forma, proiectul de buget va fi extrem de stanjenitor pentru parlamentarii coalitiei guvernamentale.
* Varujan Vosganian (PNL) este presedintele Comisiei de buget-finante din Senat
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
