Tot mai multe opinii converg pe ideea ca economia romaneasca arenevoie de un nou model de crestere, dupa ce intre 2004 si 2008dezvoltarea s-a bazat in principal pe consum si pe indatorare.
Astfel, in perioada mentionata deficitul de cont curent a urcatde la 6% din PIB la 14% din PIB, creditele pentru populatie sicompanii de la 10 mld. euro la 50 mld. euro, iar datoria externatotala de la 20 mld. euro la 70 mld. euro. Pe de alta parte,exporturile au crescut de la 19 la 34 mld. euro, iar salariul mediunet pe economie de la 150 de euro la 300 de euro.
In octombrie 2008, creditele s-au oprit, iar dobanzile la celedeja date au crescut brusc.
Datele lunare ale evolutiei creditarii, exporturilor, productieiindustriale si retailului arata cum s-a propagat recesiunea.Scumpirea finantarii s-a adaugat scaderii cererii de marfuri laextern. Exporturile au trecut de la o crestere de plus 9% innoiembrie la -16% in decembrie fata de aceeasi luna a anuluianterior.
Cererea de export redusa a prabusit productia industriala, carede la stagnare in noiembrie a ajuns la -14% in februarie.
Rapiditatea scaderii la exporturi si productia industriala afost limpede consecinta socului caderii comertului mondial in iarna2008-2009, cand danele celor mai mari porturi ale lumii s-au blocatcu containere.
Surpriza a fost insa scaderea puternica a retailului: de la +8%fata de anul anterior in octombrie la doar plus 3% in decembrie si-17% in iunie.
In aceeasi perioada, Polonia, confruntata de asemenea cuscaderea exporturilor, a contracarat cu mentinerea consumului dinproductia interna. Polonezii au redus cheltuielile la aparare siinterne pentru a oferi injectii de cash in economie prin micsorareaunor taxe si contributii sociale. Aici ar urma sa fie si in cazulRomaniei cheia viitoarei relansari a economiei despre care sevorbeste: ajustarea/dezvoltarea productiei interne (alimentara/debunuri de larg consum/servicii) cu cererea interna. Astfel,socurile importante ca deprecierea cursului sau scaderea cererii laexport ar avea consecinte mult mai reduse.
Dar are capacitatea administratia romaneasca de a inducedezvoltarea unui sector sau a altuia, in conditiile in care inultimii 20 de ani ceea ce s-a miscat in economie s-a miscat doar pebaza investitiilor private?
Investitiile in lohn-ul de textile si incaltaminte facute deitalieni in anii '90 nu au fost rezultatul unei politici aguvernului si nici cele din industria de componente auto de dupa2000. De asemenea, valul de firme de IT&C care au angajat zecide mii de romani cu studii superioare pentru servicii deoutsourcing nu a beneficiat de o atentie speciala din parteaadministratiei.
Daca a crescut, economia a crescut in pofida politicilorstatului roman, care a fost atat de competent cu bancile pe carele-a detinut pana in 2000 ca a pus in spatele populatiei pierderide 3 miliarde $ de la Bancorex si Banca Agricola.
Noul model de crestere al economiei ar trebui sa fie foartesimplu: statul sa faca sosele si cai ferate pentru a lega spatiulrural de orase si orasele intre ele. Sursa de crestere pentruurmatorii ani poate proveni din spatiul rural. Cu o buna circulatiea marfurilor, a fortei de munca si a serviciilor dintre spatiulrural si orase, mancarea si locuirea va deveni mai ieftina pentrulocuitorii oraselor, iar firmele vor avea acces la forta de muncamai ieftina.
Absorbtia fondurilor europene va constitui un catalizator aldezvoltarii acestui comert. Cu bani si drumuri, spatiul rural poatedeveni pentru Romania ceea ce a fost Europa de Est in ultimii 20 deani pentru Europa de Vest - o sursa de crestere.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
