Disputa pe marginea noii legi a educatiei a frant, pana la urma,si universitatile. In timpul dezbaterilor premergatoaretransmiterii catre Parlament a proiectului, cei mai multi dintreprofesorii Universitatii Bucuresti s-au abtinut atunci cand nu auaprobat proiectul. Universitatea din Cluj (Babes-Bolyai) ilrespinge insa cu vehementa. Temperamentalul rector alUniversitatii, Andrei Marga, vede in acesta sfarsitul autonomieiuniversitare (careia, trebuie spus, i-a dat un imbold important invremea in care a fost ministru al invatamantului) si ingenunchereaprofesorilor din scoli si gimnazii care nu vor mai fi"titularizati" pe functii, ci vor fi recrutati de consiliile deadministratie ale scolilor si universitatilor. La fel sustine sirectorul Universitatii Politehnice Bucuresti, EcaterinaAndronescu.
Ce ar urma sa aduca insa nou viitoarealege?
In privinta invatamantului universitar, proiectul prevede carectorul unei universitati este confirmat de ministru; profesoriivor fi angajati de catre consiliul de administratie aluniversitatii, avandu-se in vedere nevoile 
acesteia. Acestor prevederi li se opune PSD si PNL care reclamainregimentarea politica a universitarilor.
In privinta invatamantului liceal, proiectul prevede caadmiterea la liceu se face in functie de media de absolvire ainvatamantului obligatoriu si de media obtinuta la evaluareanationala. Mai mult, liceele pot organiza admitere atunci candnumarul de candidati este mai mare decat numarul locurilor oferitela liceu. In liceu, in decursul unui an, se vor organiza douasesiuni ale examenului de bacalaureat, iar acesta va putea fisustinut fara taxa de cel mult doua ori.
In invatamantul gimnazial, la sfarsitul clasei a VI-a, vor fiorganizate evaluari la limba si comunicare (limba romana si o limbastraina), dar si matematica si stiinte. Dupa finalizarea clasei aIX-a, elevii vor sustine o evaluare nationala transcurriculara lalimba romana, o limba straina, matematica si stiinte, precum si oproba practica de evaluare a competentelor de utilizare acalculatorului. Cei care nu au absolvit invatamantul primar sigimnazial si care au depasit ca varsta clasa pe care trebuie sa ourmeze au posibilitatea de a frecventa cursuri de tip "A douasansa". Odata cu implinirea varstei de 18 ani, obligatia de afrecventa invatamantul de 10 clase la forma de zi se incheie.
In invatamantul primar, educatia obligatorie cuprinde 10 clase,fiind format din clasa pregatitoare si clasele I-IX (patru ani descoala primara si cinci de invatamant gimnazial). Vor avea locevaluari scolare la finalul clasei pregatitoare, a II-a si a IV-a,ce vor fi incluse in portofoliul educational.
Acestei noi structuri i se opune PSD care sustine ca este oineptie ca invatamantul obligatoriu sa se opreasca la noua clase(eliminam aici clasa pregatitoare) in loc de zece, in prezent,intrucat, dupa cum afirma fostul ministru al educatiei, EcaterinaAndronescu, acest lucru va conduce la abandonarea timpurie a scoliimai ales in randul copiilor din mediul rural.
Insa nimeni nu a venit pana in prezent cu explicatii solide larealitatea prezenta - anume ca, in 2009, 20% dintre elevi auparasit scoala nu dupa finalul clasei a X-a, ci dupa sfarsitulclasei a opta.
Mai departe: poate fi pus doar pe seama saraciei sau adezintersului faptul ca ponderea populatiei de 22 de ani care aabsolvit cel putin liceul era, in 2007, de 66,5% in Romania, fatade media UE de 77,1%? Si ca doar in jur de 11% din populatiaRomaniei are studii superioare?
Intreaga dezbatere din jurul acestui proiect de lege nu aexplicat aceste lucruri simple. Si nu este inca pe deplin explicatde ce, de pilda, Romania nu are nicio universitate intre primele500 de universitati din lume. Daca explicatia este ca invatamantulromanesc este pur si simplu slab, va fi el cu adevarat intarit prinschimbarile propuse, cum crede ministrul Daniel Funeriu?
Nici sindicatele nu sunt multumite de proiect. PresedinteleFederatiei "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu, sustine ca proiectuleste in detrimentul elevilor si elimina drepturile salariatilor dineducatie, intrucat ei vor depinde in totalitate de consiliile deadministratie ale scolilor.
Recent, ministrul Daniel Funeriu a fost de acord ca actulnormativ nu rezolva peste noapte problemele existente ininvatamant, dar, spune el, creeaza cadrul in care invatamantul seva dezvolta in cativa ani.
Proiectul a intrat ieri in dezbaterea Comisiei de invatamant aCamerei Deputatilor. Vreme de doua ore, deputatii s-au certat petema proiectelor PSD si PNL privind educatia, existand variantatransformarii acestora in amendamente la proiectul Guvernului sicea a discutarii simultane cu acesta.
Deputatul PSD Anghel Stanciu a sustinut ca, daca cele treiproiecte nu se discuta simultan si nu se ajunge la consens, existariscul ca proiectul PSD - care este in Parlament de mai multa vreme- sa se adopte prin
aprobare tacita. Amenintarea este insa fara rost, intrucat ultimulcuvant il are, in acest caz, Senatul.
La randul sau, presedintele Comisiei de invatamant, CristianDumitrescu (PSD), a declarat ca el a facut toate eforturile pentruexistenta unui consens, mentionand ca nu vrea "un spectacoldeplorabil" pe Legea educatiei. Dar spectacolul a inceput deja.
Unde dai si unde crapa: Patima politica pune lagrea cumpana prestigiul unei universitati de elita
Noul proiect al legii invatamantului a aprins fitilul unuiconflict cu ingrosate nuante politice la una dintre cele maiprestigioase institutii de invatamant din Romania, Babes-Bolyai dinCluj. Rectorul Universitatii, Andrei Marga, si decanulautosuspendat al Facultatii de Stiinte Politice, Catalin Baba, acumsecretar de stat in Ministerul Educatiei, doi fosti colaboratoriapropiati, isi arunca sageti otravite prin intermediul mass-media,spre nedumerirea celor de pe margine care se intreaba ce motiv oarear putea sa determine agresivitatea unor personalitati cunoscutedin mediul academic.
Marga sustine ca Baba, decanul de la Stiinte Politice si fostulsau sef de cabinet intre 1997 si 2000, nu are studii pentru a predala aceasta facultate, il acuza de frauda si de conflict deinterese, pentru ca ar fi incercat sa-si promoveze sotia, fara caaceasta sa aiba calificativele necesare. Potrivit CV-ului de pesite-ul UBB, Baba a absolvit Facultatea de Medicina Veterinara sicea de studii politice si administrative. De cealalta parte, Babasustine ca atacul lui Marga are un suport politic, totul plecand dela legea educatiei, care se afla in dezbaterea Parlamentului.
Evident, apartenenta politica a celor doi nu poate fi ignorata ,Marga este liberal, fost ministru al educatiei, sef aldepartamentului de invatamant din PNL, formatiune aflata acum inopozitie, in vreme ce Baba este la guvernare, in PD-L, el ocupandin trecut pozitia de sef al Cancelariei lui Emil Boc.
De la politica pleaca totul, insa legea educatiei ar fi aprinsdoar fitilul conflictului, spun surse din mediul academic apropiatede cei doi profesori. "Este o chestiune specifica Universitatii dinCluj. Marga, ca rector, are obiceiul sa se rafuiasca cu angajatiipana la desfacerea contractului de munca. Probabil ca dupacolaborarea lor i-o fi zis lui Baba sa plece de la PD-L, ca il daafara din Universitate, dar daca este sa ne concentram exclusiv peLegea Educatiei, Marga are dreptate, legea educatiei este omizerie", spun sursele citate de ZF.
Ce ii reproseaza Marga lui Baba
Marga (care il ataca dur si pe premierul Emil Boc, profesor laUBB) a sustinut ca Baba ar fi modificat proiectul legii educatieiin folos personal, modificand criteriile privind infiintareaanumitor specializari, dar si ca fostul sau colaborator nu ar aveacalificarile necesare pentru a preda la Facultatea de StiintePolitice si Administrative. Potrivit reprezentantilor UBB, tineriiau, in universitatea clujeana, sanse certe de evolutie - prin efortpropriu, cercetare stiintifica proprie, publicatii - si deconsacrare si "nimeni nu a fost impiedicat si nimeni nu a fost sinu este intrebat ce afilieri, politice sau nepolitice, are". "Multitineri au inteles acest fapt si si-au folosit corect sansele.Altii, venind mai ales din medicina veterinara si alte catevaspecialitati, pe fondul creat de initierea, de catre Rectorat,impreuna cu institutii ale S.U.A., in 1994, a Facultatii de StiintePolitice, nu numai ca nu lucreaza si nu au dat lucrari indisciplinele pe care le predau, dar au cautat si cauta, prin toatemijloacele, sa insele vigilenta profesionala a institutiei, sacorupa si sa falsifice indicatorii propriei activitati, mai nouprofitand de functiile in care Emil Boc i-a numit. Avem aici invedere cazul lui Catalin Baba", se precizeaza intr-un comunicat alUBB. De cealalta parte, Baba sustine ca Andrei Marga este motivatpolitic. "Dar, pentru ca este «curajos», nu isi sustine publicparerile (a se citi calomniile), ci se ascunde dupa tot felul destructuri (colegii, birouri, oficii). Pentru ca nu poate sa criticelegea educatiei (in scrierile sale a sustinut principiile simecanismele din lege, lucru dovedit si in cazul recentei motiuniasupra educatiei) face abuz de functie si politizeaza o institutievenerabila", sustine Baba. (Doina Anghel)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
