Cazul interceptarii telefoanelor agentiilor Mediafax si AMPress a luat ieri o noua turnura. Directorul SRI, Radu Timofte, prezenta, intr-o emisiune televizata, o statistica potrivit careia peste 15.000 de posturi telefonice au fost interceptate in ultimii patru ani. In ceea ce priveste interceptarea telefoanelor agentiei Mediafax si AMPress, directorul SRI, precum si seful Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna din Ministerul Administratiei si Internelor, Virgil Ardelean, audiat ieri de Comisiile de aparare din Parlament, neaga ascultarea telefoanelor celor doua institutii de presa.
Ardelean a sustinut ca unitatea pe care o conduce "nu a inregistrat" telefoane ale agentiei Mediafax si nici ale altor posturi de radio sau televiziune, intrucat PNA a refuzat sa-i dea mandat de interceptare.
Inainte de a cere PNA mandat pentru ascultarea posturilor telefonice de la Mediafax si AMPress, Ardelean a mai spus ca a fost interceptat telefonul ofiterului Constantin Duvac, suspectat ca transmite informatii din dosarul FNI contra unor sume de bani. Ulterior insa, a aratat Ardelean, Duvac a folosit pentru convorbirile telefonice cartele nenominale si in acest moment directia din MAI a cerut PNA mandat de interceptare a telefoanelor celor doua agentii de presa.
Comisiile parlamentare de aparare au decis ieri, dupa audierea chestorului Ardelean, sa ceara PNA, SRI si MAI sa se pronunte in acest caz pentru a putea fi conturat un tablou complet. Presedintii celor doua Comisii, deputatul Mihai Stanisoara (PD) si senatorul Ioan Talpes (PSD), au spus ca o concluzie a audierii de ieri pot prezenta abia dupa ce vor primi raspunsul acestor institutii.
O problema in ascultarea telefoanelor a fost intotdeauna credibilitatea acestor servicii secrete - mai precis daca s-au dezbarat in timp de viciul Politiei Politice, de care a fost acuzata fosta Securitate comunista.
In cazul in care in ultimii patru ani au fost ascultate circa 15.000 de posturi telefonice, potrivit legii, cei care au fost banuiti de incalcarea sigurantei nationale sau de fapte grave de coruptie, ar fi trebuit ca macar o parte dintre cei banuiti de astfel de infractiuni sa fie cercetati penal, sa fie adusi in justitie. Mai mult, ar fi fost nevoie, tot potrivit legii, in cazul in care oamenii care au fost ascultati, dar au fost considerati finalmente nevinovati, sa fie informati ca s-au aflat in atentia serviciilor secrete.
Aceste intrebari le-au fost adresate parlamentarilor din Comisiile de aparare, mai precis cati dintre cei ascultati s-au si dovedit in timp a fi infractori, cati dintre ei au fost trimisi in justitie si cati au fost condamnati. Atat Stanisoara, cat si Talpes au spus ca nu au un raspuns. "Vom cere toate aceste informatii pentru a avea o imagine cat mai limpede", a declarat deputatul Mihai Stanisoara.
O alta intrebare a fost daca printre informatiile pe care Virgil Ardelean le-a furnizat parlamentarilor se afla si numarul ziaristilor sau al membrilor societatii civile, dintre cei 15.000 de insi ale caror telefoane au fost ascultate. Cei doi parlamentari nu au avut un raspuns. Talpes a sugerat ca din discutia cu Ardelean a rezultat ca exista cazuri de ascultare a telefoanelor jurnalistilor dar, ca acestea au loc "numai in conditiile legii".Pe de alta parte, directorul SRI a anuntat ca institutia sa urmareste doi ziaristi care lucreaza pentru publicatii straine, fiind banuiti ca s-ar afla in solda unor servicii secrete de peste hoatre. El a mai spus ca nu poate anunta, in numele altor servicii, daca sunt sau nu ascultati ziaristii.
De-a lungul timpului au existat mai multe scandaluri legate de ascultarea abuziva a telefoanelor oamenilor politici sau ai unor reprezntanti ai societatii civile. De pilda, in urma cu trei ani, fostul director al SRI, Virgil Magureanu, a spus ca pana in 1996 au fost urmariti lideri de opinie si sefi de sindicate, desi in atributiile SRI nu intra o astfel de activitate, iar respectiuvii nu au fost in final acuzati ca ar incalca siguranta nationala sau ar fi implicati in fapte de coruptie.
De asemenea, revine in actualitate o problema care a existat in ultimii ani - atributiile pe care le au serviciile secrete, in mai multe domenii acestea fiind considerate concurente. Pe de o parte, SRI este declarat cel mai important serviciu care are legatura cu siguranta si protectia interne, de lupta impotriva coruptiei, iar fostul "doi si un sfert", condus de Virgil Ardelean, se ocupa, dupa lege, de urmarirea cadrelor din Politie si de infractionalitate. Primul este subordonat presedintelui tarii si CSAT, al doilea, ministrului de interne si primului ministru. Or, in pofida nenumaratelor dispute de-a lungul timpului privind asa-numita "calcare pe picioare" intre cele doua servicii, se dovedeste ca, cel putin in privinta ascultarii telefoanelor, cele doua sunt sensibil egale - in privinta celor pe care-i suspecteaza. Nu este clar si cat de eficiente au fost aceste servicii, in conditiile in care justitia nu a anuntat cati dintre cei ascultati au fost infractori. Un numar bun de retinut - 15.000 de suspecti.
Directorul SRI, Radu Timofte a prezentat un document potrivit caruia, in ultimii patru ani SRI a ascultat 6452 de posturi telefonice, MAI - 6251 iar Parchetul 2971. Cele trei institutii au interceptat "la concurenta" convorbiri telefonice desi atributiile fiecaruia dintre institutii sunt diferite. Este curios, de pilda, numarul mare al interceptarilor telefonice facute de MAI, aproape egal cu al celor al SRI, in ultimii patru ani, in conditiile in care unitatea condusa de Ardelean are in atributii verificarea oamenilor din structura si a celor banuiti ca sunt implicati in fapte de coruptie. Parchetul general a anuntat ca nu urmareste telefoanele unor categorii socio-profesionale, ci numai oameni banuiti ca ar fi implicati in acte de coruptie sau terorism .
"Mediafax, precum si posturi de radio si televiziune nu au facut niciodata obiectul inregistrarilor la noi", a declarat Virgil Ardelean. Seful fostei Directii "doi si un sfert" a spus ca a cerut acordul PNA pentru interceptarea telefoanelor celor doua agentii de presa. "Raspunsul a fost "Nu" si nu a ramas. Noi nu am mai facut alte demersuri", afirma Ardelean. El a mai sustinut ca unitatea pe care o conduce nu are infrastructura tehnica necesara sa faca inregistrari ale comunicatiilor in mod ilegal.
adelina.radulescu@zf.ro ; mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
