Comisia Europeană a răspuns ieri diplomatic ameninţăriiministrului român de externe Teodor Baconschi, anume că Românias-ar putea retrage unilateral din Mecanismul de Cooperare şiVerificare (MCV) şi ar putea bloca aderarea Croaţiei la UE, dar şila Bucureşti şi la Bruxelles există multă nervozitate.
"În mod procedural, suprimarea MCV ar fi bazată pe o decizie aComisiei Europene, după ce vor fi împlinite cele patru jaloane alereformei justiţiei care sunt corelate (în MCV - n.n.)", a declaratieri Mark Grey, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Ameninţarea şefului diplomaţiei române de retragere a Românieidin MCV - un aranjament prin care Bucureştiul a acceptat să fiemonitorizat pe Justiţie în schimbul aderării la UE - nu este odeclaraţie spusă la nervi, cum au comentat unii analişti. Ea vineîn continuarea unei afirmaţii surprinzătoare a preşedintelui TraianBăsescu, care conduce politica externă şi care, încă de anultrecut, după summit-ul şefilor de state şi de guverne din UE, asugerat că România ar putea intra în conflict cu Uniunea şi încă depe o poziţie de forţă: "Nu aş vrea să credem că am greşit prinaceastă abordare constructivă şi că beneficiile UE se obţin doarprin abordări confruntaţionale".
Era o ameninţare surprinzătoare la acea vreme pe care ministrulde externe a împins-o luni într-un punct extrem de sensibil.Într-un interviu pentru Adevărul, Baconschi a susţinut că, dacăaderarea României la Schengen, în martie viitor, va fi blocată aşacum a cerut Franţa şi Germania (care leagă aderarea de progrese încadrul MCV), atunci România nu doar că s-ar putea retrage din MCV,dar ar putea bloca şi aderarea Croaţiei la UE: "Haideţi să privimCroaţia. Noi susţinem orice extindere a UE în Balcanii de Vest, darnu putem accepta ca aceasta să se facă fără MCV, în condiţiile încare, în cazul nostru, se menţine MCV".
Croaţia este pregătită să adere la UE, dar acest lucru se faceprin consensul tuturor membrilor Uniunii. România poate bloca saucondiţiona, aşadar, aderarea Croaţiei (cum şi aderarea României afost condiţionată de unele state membre de acceptarea MCV), deaceea problema are un înalt grad de sensibilitate.
Ministerul de Externe croat a avut o atitudine împăciuitoare."Suntem convinşi că România va continua, ca şi până acum, săsprijine intrarea Croaţiei în UE. Acest lucru a fost confirmat înmulte ocazii în timpul întâlnirilor bilaterale la cel mai înaltnivel", a declarat pentru Mediafax Mario Dragun, purtătorul decuvânt al diplomaţiei croate.
Decizia României de a accepta MCV a fost semnată în decembrie2006, când preşedinte era Traian Băsescu, iar PDL era laguvernare.
Este pentru prima dată când România ameninţă să blocheze deciziiale UE şi să se retragă unilateral dintr-o înţelegere. Retragereaunilaterală din MCV este posibilă şi ar conduce la încetareamonitorizării pe justiţie, dar are România forţa să facă acestlucru şi ce ar câştiga?
Dacă ar continua relaţia cu Comisia Europeană pe MCV, Românias-ar putea aştepta să facă cu adevărat reforma justiţiei. Problemajustiţiei şi a statului de drept nu este o problemă externă, ci unainternă. Problema externă este de credibilitate: nu-ţi ţiiangajamentul de a consolida justiţia şi statul de drept.Preşedintele Băsescu a recunoscut în vară că reforma justiţiei nu aavansat deloc. Recunoşti acest lucru în interior, dar nu şi afară?Declaraţia lui Baconschi este greşită şi neinspirată pentru căexternalizează chestiuni interne", crede Vasile Puşcaş, fostnegociator-şef al României cu UE.
Disputa recentă a plecat de la cererea Franţei şi a Germaniei deamânare a aderării la Schengen până la rezolvarea problemelor dinMCV, partea română susţinând că între cele două nu există niciolegătură. La acea vreme, consilierul prezidenţial Leonard Orbanadmitea că pe MCV sunt multe de făcut, iar amânarea aderării laSchengen cu greu mai poate fi evitată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
