Reforma serviciilor secrete mentine tensiunea in relatiile dintre politicieni, care nu sunt intru totul lamuriti asupra atributiilor pe care trebuie sa le aiba ofiterii de informatii.
Pachetul de legi privind reforma serviciilor a fost dezbatut de CSAT si inaintat ulterior, in forma secretizata, comisiilor de specialitate din Parlament.
Fragmente din aceste legi au fost publicate in ultima saptamana in mass- media, iar liderul liberal Calin Popescu- Tariceanu a afirmat ca PNL pledeaza pentru o dezbatere deschisa a proiectului, aratand ca legile implica o latura "sensibila": garantarea drepturilor cetatenesti care ar putea fi ingradite de noile proiecte. De asemenea, Tariceanu a anuntat ieri, inainte de consultarile de la Cotroceni, ca va cere presedintelui desecretizarea proiectelor de lege.
Presedintele Basescu a replicat si a calificat insa aceste luari de pozitie pe tema desecretizarii legilor securitatii drept un "joc politic lipsit de fair-play" aratand ca la discutia anterioara care a avut loc in CSAT pe marginea legilor sigurantei nationale nimeni nu a obiectat la mecanismul pe care urma sa-l aiba pachetul legislativ.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu este vicepresedinte al CSAT. Inainte de consultarile care au avut loc ieri cu toti liderii de partide parlamentare, Basescu l-a atentionat pe Tariceanu ca memoria ii joaca feste.
Presedintele a precizat ca cele 6 proiecte de lege privind siguranta nationala au fost "puse pe masa" cu 2-3 zile inaintea sedintei CSAT si ca au fost elaborate de institutiile cu atributii in domeniu, "din care trei inclusiv cu Guvernul si ministerele abilitate".
"Din punctul meu de vedere, asa cum rezulta si din stenograma, reprezinta un material brut", a adaugat seful statului. "Este regretabil jocul si putin urat", a adaugat Basescu. Precizand ca nu si-l insuseste, presedintele a citit un articol de lege din statutul politistului, votat in 2002, atat de PNL, PD cat si de PSD, care se afla la putere, iar Emil Hurezeanu era consilier al primului-ministru. Articolul de lege absolva de raspundere pe ofiterii care comit infractiuni in timpul exercitarii mandatului. O prevedere similara aflata in proiectul de lege referitor la statutul ofiterilor de informatii a fost criticata vehement de lideri ai PNL.
Inainte de consultarile de la Cotroceni, la o dezbatere pe tema controlului democratic al serviciilor de informatii la care a participat si ambasadorul american Nicholas Taubman, consilierul prezidential Claudiu Saftoiu a prezentat, in numele presedintelui Basescu, viziunea asupra reformarii serviciilor. "Cel mai important pas in stabilirea controlului democratic asupra serviciilor este crearea cadrului juridic", fiind esentiala stabilirea relatiilor intre factorul politic si serviciile de informatii, se arata in discursul acestuia. Din acest punct de vedere, problema principala tine de "cine si cum" exercita acest control, deoarece, daca acest control este prea strans, exista riscul ca serviciile sa nu-si mai poata indeplini misiunea, iar daca este mai putin strans, atunci nu poate fi ignorat riscul comiterii de abuzuri. Prin urmare, potrivit presedintelui, apare "necesitatea profesionalizarii serviciilor de informatii".
De asemenea, Saftoiu a spus ca trebuie identificat un echilibru in cadrul comisiilor parlamentare de control asupra serviciilor secrete intre atitudinea excesiv de critica sau colaborarea prea stransa cu acestea.
El a recunoscut ca presa joaca un rol important in asigurarea controlului democratic asupra serviciilor de informatii, insa a subliniat ca "o transparenta exagerata este daunatoare".
In Statele Unite au loc dezbateri similare, a aratat ambasadorul american Nicholas Taubman, pentru care "informatia este mai importanta ca niciodata". El a amintit ca, in august 2004, presedintele George W. Bush a creat un nou cadru pentru controlul mediului de informatii, prin care a constituit Centrul National de Combatere a Terorismului, dar a subliniat, pe de alta parte, "ca activitatile serviciilor de informatii trebuie conduse astfel incat Ãsa respecte intimitatea si libertatile civileÃ".
El a adaugat ca, in pofida adoptarii Patriot Act, dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, din Statele Unite, criticata din punctul de vedere al respectarii drepturilor si libertatilor civile, populatia SUA si-a pastrat increderea in serviciile de informatii, intelegand ca este important ca acestea sa poata pastra secrete anumite date. doina.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
