Parlamentul European nu este o agentie de detectivi particulari, ca sa-i identifice cu nume si prenume pe corupti, a declarat ieri presedintele Parlamentului European, Josep Borrell, in replica la afirmatiile presedintelui Traian Basescu, potrivit carora oficialii europeni care vorbesc despre coruptia din Romania ar trebui sa indice institutii sau persoane.
Aflat in Romania pentru a examina progresele facute de autoritati, in perspectiva votului din Parlamentul European asupra Tratatului de aderare, Borrell a afirmat: "Parlamentul European nu este agentie de detectivi privata, nici politie, ci reflecta o opinie, in general". Punctual, coruptia trebuie rezolvata de justitia din Romania, a afirmat presedintele PE.
El s-a declarat insa de acord cu afirmatiile sefului statului potrivit carora cuvantul coruptie "suna urat si prost", adaugand ca institutia pe care o conduce foloseste cuvantul in sensul de "practici administrative care nu respecta normele statului de drept". De asemenea, intr-un discurs pe care l-a rostit in fata Parlamentului roman, seful PE s-a declarat de acord cu punctul de vedere al sefului statului roman, anume ca termenul nu trebuie sa fie utilizat "in mod generalizat", acest lucru putand insemna "o descalificare a unei tari intregi".
Observatiile presedintelui Parlamentului European au fost facute la o zi dupa ce presedintele Traian Basescu a afirmat ca Romania nu mai accepta etichetari generale de tara corupta, iar politicienii vest-europeni care fac astfel de afirmatii vor fi luati in seama doar daca vor face nominalizari. Presedintele facea aceste afirmatii in replica la unele informatii aparute intr-un cotidian german, potrivit carora liderul crestin-democratilor germani din Parlamentul Euro-pean, Markus Ferber, i-a cerut comisarului pentru extindere, Olli Rehn, amanarea aderarii Romaniei din cauza "coruptiei generalizate". Ferber a declarat ieri, la BBC, ca nominalizarea cazurilor de coruptie nu este obligatia sa, ci a guvernului roman.
Parlamentul European trebuie sa dea pe 13 aprilie avizul conform pentru Tratatul de aderare al Romaniei si Bulgariei, care, potrivit calendarului, ar urma sa fie semnat la 25 aprilie. In acest context, au aparut informatii potrivit carora mai multi europarlamentari conservatori ar dori amanarea aderarii Romaniei pe motiv ca nu indeplineste stan-dardele UE. Presedintele Parlamentului, dar si comisarul pentru extindere s-au aflat in aceste zile in Romania pentru a discuta cu responsabilii romani chestiunile care au ramas de rezolvat pana la acea data.
Borrell a declarat ieri in fata Camerelor reunite, ca Parlamentul European va face eforturi ca la termenul prevazut, 25 aprilie 2005, sa se semneze Tratatul de aderare.
In aceeasi vreme, el a spus ca nu toti europarlamentarii vor vota pentru aderarea Romaniei, dar ca majoritatea va fi favorabila. El a explicat ca europarlamentarii care se impotrivesc au opinii "personale" pentru ca Legislativul european si-a manifestat deja dorinta si increderea ca Romania sa termine pregatirea pentru a intra in Uniunea Europeana in 2007, a spus demnitarul european.
Rehn: Justitia, administratia, coruptia, prioritatea prioritatilor
In ultima zi a vizitei la Bucuresti comisarul pentru extindere s-a referit din nou la lupta impotriva coruptiei, la independenta justitiei si la respectarea legilor. Acestea trebuie sa reprezinte pentru administratie "prioritatea prioritatilor". Lupta impotriva coruptiei trebuie continuata indiferent de culoarea politica sau statutul social al celui anchetat. De asemenea, independenta judecatorilor, cooperarea Jandarmeriei cu Politia, intarirea Consiliului Concurentei sunt alte chestiuni care trebuie sa-si gaseasca rezolvarea, a spus comisarul.
Intrebat daca a discutat cu presedintele Traian Basescu cazuri concrete de coruptie din Romania, Olli Rehn a spus ca nu s-a intrat in amanunte: "Este clar ca fenomenul coruptiei reprezinta o problema in Romania, dar sunt de acord cu presedintele Basescu ca nu trebuie generalizat, ci trebuie discutat pe cazuri specifice".
Un proeuropean convins
Josep Borrell a avut in fata Parlamentului roman o interventie care i-a pus in lumina calitatile oratorice si pe cele ale unui politician de talie. Inainte de probleme, el a vorbit despre Romania ca despre o "mare tara europeana" care va intregi destinul Europei greu incercate dupa "trista mostenire a lui Hitler si Stalin". A vorbit despre contributia Romaniei la mostenirea comuna a Europei si despre necesitarea reunificarii continentului: "Cand nu suntem uniti suntem irelevanti. Sper sa va primim in casa comuna europeana, care intotdeauna a fost a dumneavoastra". Amintind ca in trecut monarhii Europei au incercat sa unifice continentul prin forta armelor, Borrell a afirmat: "Azi suntem uniti prin respectarea principiilor si libertatilor; un fundament care uneste mai mult decat armele".
Diplomatia europeana, motiv de disputa la varf
Parlamentul European si-a inceput demersurile pentru a se asigura ca va avea un rol important in negocierile pentru crearea serviciului diplomatic al Uniunii Europene.
Potrivit publicatiei electronice, UEObserver, un proiect de raport al sefului Comitetului pentru Relatii Externe al Parlamentului, crestin-democratul german Elmar Brok, avertizeaza ca organizarea serviciului ca un centru de baza intre Comisia Europeana si Consiliul European (sefii de state si de guverne) ar putea avea drept rezultat o "super-administratie independenta". Discutiile pentru realizarea unui serviciu diplomatic european au inceput in noiembrie trecut, dupa ce statele membre au convenit ca politica externa a UE sa fie condusa de un ministru de externe, acest lucru fiind stipulat in proiectul Constitutiei europene care ar urma sa intre in vigoare in 2006.
Ministrul de externe ar urma sa fie Javier Solana, Inaltul reprezentant al UE pentru politica externa. Serviciul ar urma sa-l sprijine pe ministrul de externe si sa ajute la realizarea unei politici externe comune coerente.
Potrivit EUObserver, lucrurile nu vor merge ca pe roate si sunt asteptate conflicte acerbe intre statele membre, dar si intre Comisie si Consiliu pe marginea modului in care ar trebui sa fie organizat serviciul.
Unul dintre membrii UE care se opun acestui proiect este Marea Britanie care - temandu-se ca-si pierde din influenta in materie de politica externa - a refuzat de la inceput constituirea unui serviciu diplomatic comun.
Marea Britanie va prelua Presedintia UE in a doua parte a anului, iar cuvantul sau va atarna greu in aceasta disputa.
In timpul discutiilor pe marginea Constitutiei Europene, Marea Britanie a respins proiectul unui minister european de externe, dar a admis apoi organizarea unui serviciu, dupa ce si-a impus punctul de vedere in privinta luarii deciziilor in materie de politica externa. Este vorba de faptul ca o decizie se ia cu unanimitate si nu cu majoritate.
Raportul lui Brok avertizeaza ca serviciul diplomatic, care ar urma sa fie organizat astfel incat sa aiba intre 5.000 si 7.000 de membri, ar putea sa evolueze spre o situatie in care va functiona pe cont propriu. Ca sa se evite acest lucru, raportul cere ca atributiile serviciului sa fie impartite, "in proportii echilibrate", intre Comisie, Consiliu si serviciile diplomatice nationale si sa raspunda in fata ministrului de externe al UE.
Parlamentul s-a grabit sa-si spuna punctul de vedere pentru ca acest serviciu ar urma sa fie functional in 2006. Parlamentul aproba bugetul pentru aceasta institutie. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
