Comisia Europeana considera ca reforma justitiei in Romania merge inainte, dar amendeaza faptul ca Bucurestiul nu are o strategie globala anticoruptie.
Observatiile sunt cuprinse in raportul Executivului de la Bruxelles privind evolutia postaderare a Romaniei care va fi publicat maine.
Documentul, aflat in stadiul final de redactare, sustine ca Romaniei continua sa-i lipseasca "o strategie globala anticoruptie bazata pe o evaluare a riscurilor in privinta celor mai vulnerabile sectoare ale administratiei locale". Raportul mai consemneaza ca "exista in continuare preocupari in privinta sprijinului politic pentru continuarea proiectelor importante, cum este Agentia Nationala de Integritate (de control al averilor demnitarilor - n.n.)".
Intre criticile din raport se mai numara aceea ca, desi exista rigoare in intocmirea dosarelor de mare coruptie, aceasta nu se reflecta si in deciziile justitiei.
"Exista un progres continuu in intocmirea de dosare de cazuri de coruptie la nivel inalt. Serviciile specializate (DNA) sunt organizate in prezent in toata tara si au o statistica pozitiva in privinta anchetelor si a punerilor sub acuzare in privinta coruptiei la nivel inalt. E vorba inclusiv de cazuri cu profil inalt, in care printre acuzati se numara figuri publice influente si bine cunoscute. Totusi, rigoarea in intocmirea dosarelor nu se reflecta deocamdata prin decizii in justitie" spune documentul. Acesta adauga ca datele venite de la Bucuresti in privinta sentintelor pronuntate arata ca pedepsele "nu sunt disuasive si ca exista un numar foarte ridicat de suspendari ale pedepselor pronuntate in cazuri de coruptie la nivel inalt". Autorii raportului spun ca motivele pentru aceste suspendari trebuie clarificate si ca aceasta situatie submineaza progresele recente in investigatii si afecteaza negativ perceptia publica in privinta angajamentului politic de lupta impotriva coruptiei.
Raportul va fi examinat maine dimineata in colegiul comisarilor si va fi publicat dupa-amiaza. Acesta nu recomanda aplicarea clauzei de salvgardare pe justitie si nici taierea de fonduri nerambursabile (din cauza slabei capacitati de absorbtie a fondurilor), ipoteze enuntate in raportul de monitorizare din toamna trecuta cand s-a decis ca aderarea Romaniei sa aiba loc la 1 ianuarie 2007. Tot atunci s-a luat hotararea ca Romania va fi monitorizata si dupa aderare (prin asa-numitul Mecanism de Verificare si Cooperare) in domeniul justitiei si al folosirii fondurilor UE.
Comisia s-a angajat in toamna trecuta sa prezinte Parlamentului European si statelor membre progresele Romaniei. Documentul ce va fi prezentat maine spune ca Romania a mers inainte in cele sase luni de dupa aderare. "In primele sase luni de dupa aderare, Romania a continuat sa faca progrese in remedierea slabiciunilor care ar fi putut impiedica o aplicare eficienta a legislatiei si a programelor europene. E nevoie de mai mult timp pentru a demonstra ca progresul legislativ se va traduce si prin rezultate in domenii cheie. E nevoie de multa atentie in continuare in privinta tuturor masurilor de insotire, in special nu poate sa existe niciun fel de toleranta in privinta luptei impotriva coruptiei. Daca Romania continua sa isi urmeze eforturile de reforma in mod coerent, nu ar fi potrivit sa fie evocata clauza de salvgardare din Tratatul de aderare", sustine documentul.
Raportul de maine nu inseamna sistarea monitorizarii. Comisia va mai redacta un raport la mijlocul lui 2008. Romania va trebui sa prezinte Comisiei propriul raport pana la finele lui martie 2008.
Documentul care va fi publicat maine subliniaza ca, in ciuda poticnelilor, toate masurile planului de actiune ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost puse in practica si arata primele rezultate notabile in privinta stabilirii unei jurisprudente coerente.
Intregul document este pigmentat cu remarci pozitive, dar si cu "ingrijorari". De pilda, se spune ca absenta unei practici unice in privinta restituirii proprietatilor ramane insa o ingrijorare. O alta ingrijorare: "Se poate spune ca exista un angajament credibil al autoritatilor privind integrarea observatiilor facute de magistrati in noile variante de coduri procedurale. Exista un progres bun in privinta elaborarii Codului de procedura civila si prea putin progres in privinta Codului de procedura penala. E nevoie de mai multe eforturi pentru a completa politica de resurse umane si o reforma structurala a sistemului, astfel incat sistemul sa fie viabil. Reformele in acest domeniu au fost doar partial puse in practica".
In ce priveste infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, Comisia Europeana spune ca exista "ingrijorari" legate de independenta institutiei, care ar trebui sa functioneze incepand din octombrie.
"Legea ANI in forma amendata de Guvern prin ordonanta de urgenta da dreptul Agentiei sa verifice averi, incompatibilitati si potentiale conflicte de interese pentru un numar ridicat de demnitari si functionari de rang inalt. Legea prevede si sanctiuni si ANI ar trebui sa devina operationala in octombrie 2007. Exista ingrijorari in privinta independentei agentiei (aflata sub controlul Senatului - n.n.) si eficientei sale de a investiga si de a impune sanctiuni numai partial rezolvate prin amendamentele impuse de Guvern prin ordonanta de urgenta", sustine proiectul raportului care conchide: "Per total, Romania a facut progrese substantiale in rezolvarea acestui obiectiv asumat, totusi ramane ca acest progres sa fie confirmat in practica".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
