Europa politica traieste un paradox: isi doreste unificarea, si cel mai viu exemplu al acestei dorinte este cresterea, pas cu pas, ale atributiilor uneia dintre institutiile cheie ale acestui "imperiu voluntar": Parlamentul European. Numai ca, la 30 de ani de la crearea institutiei, cetatenii se simt din ce in ce mai instrainati de aceasta idee visata de romantici, incepand cu Victor Hugo.
Daca in 1989, anul in care tarile din estul continentului au iesit din comunism, Vestul cheltuia cam doi euro pentru un vot pentru Parlamentul European (primele alegeri pentru PE au fost in 1979), ultimele alegeri din 2004 pentru aceasta institutie au costat aproximativ 8 euro per vot.
De fapt, costul s-a dublat de la alegeri la alegeri. Doi euro in 1989 pentru un vot, patru euro in 1994, sase euro in 1999 si opt euro in 2004. Numai ca prezenta la vot a inceput sa scada cu cat au fost bagati mai multi bani in aceste alegeri. De la o prezenta la vot de aproape 60% la nivel european in 1989 s-a ajuns la o prezenta medie de 45% in urma cu cinci ani, la ultimele alegeri.
Daca la alegerile pentru PE, in Romania, prezenta la vot va depasi 30%, acest lucru va fi un succes, cred analistii romani. (La primele alegeri europarlamentare la care Romania a participat, prezenta la vot a fost sub 30%.)
Unde s-a rupt firul?
"Ei (oameni politici - n.n.) cheltuie bani, dar electoratul nu este cu adevarat informat, banii nu merg unde trebuie, informatia nu este adecvata", spune Cristian Parvulescu, decanul Scolii Nationale de Stiinte Politice si Administrative.
Nu se poate spune ca partidele, cele romanesti, nu sunt interesate de aceste alegeri, dovada ca nu se promit pentru rezultate doar prime, ci si pedepse.
Democrat-liberalii se vor reuni saptamana viitoare, in sedinta Colegiului Director, pentru stabilirea strategiei de final de campanie electorala pentru PE, liderilor judeteni ai partidului urmand a li se transmite ca un scor slab la acest scrutin va duce la schimbarea lor din functii: "Cine nu isi face norma pleaca dupa alegeri!".
Astfel, organizatiile locale trebuie sa obtina un scor electoral cel putin la fel de bun ca acela de la alegerile parlamentare trecute.
Extremistii, pe val
Analistii cred ca dezinteresul, teama electoratului mai ales in aceste vremuri de criza si nepriceperea politicienilor rezonabili favorizeaza ascensiunea extremistilor.
Deocamdata nu in Romania, unde extremele au pierdut puternic teren. Insa criza economica nu este deloc de neglijat. Potrivit AFP, partidele de extrema dreapta profita in multe tari din Uniunea Europeana, din Bulgaria in Marea Britanie, Slovacia, Olanda sau Finlanda, de temerile si nemultumirile generate de criza pentru a castiga alegerile europene. In Cehia, neonazistii din cadrul Partidului Muncitoresc isi sporesc numarul marsurilor impotriva romilor si considera alegerile europene un prim test de popularitate. In Ungaria, ultranationalistii formatiunii Jobbik cred ca scrutinul din iunie este "o oportunitate reala si promitatoare".
"Lectiile anilor '30 ne-au aratat ca o criza economica si sociala, in cazul in care nu este controlata, poate constitui un teren fertil pentru miscarile radicale", a precizat premierul ungar Gordon Bajnai, citat de AFP.
In opinia politologului belgian Pascal Delwit, "atat timp cat va exista o situatie economica, financiara si, deci, sociala complicata si tensionata, ne putem astepta la manifestatii violente si la un impact asupra comportamentelor electorale". Aceasta situatie ar fi mai accentuata in Europa de Est, unde numeroase foste tari comuniste asista la prabusirea economiilor lor dupa o perioada infloritoare.
Potrivit lui Delwit, este dificil de cuantificat impactul asupra votului, deoarece "cea mai mare parte a electoratului de extrema dreapta nu participa in general la scrutinele europene".
La Praga, premierul ceh Jan Fischer spera ca neonazistii "sa nu fie tolerati" in tara sa.
"Dar fac tot posibilul pentru a reusi manifestand in fiecare saptamana (...), ceea ce le face publicitate gratuita in jurnalele televizate", a precizat el.
In Marea Britanie, Partidul National Britanic profita de pe urma scandalului cheltuielilor deputatilor care zguduie intreaga clasa politica. Cu sloganul "locuri de munca britanice pentru muncitorii britanici", presedintele formatiunii, Nick Griffin, spera sa intre pentru prima data in Parlamentul European. El estimeaza ca va trimite "circa sapte parlamentari" la Bruxelles.
Traditionalele discursuri impotriva imigratiei sunt concentrate in Europa impotriva integrarii Turciei.
In Bulgaria, Partidul Ataka isi organizeaza campania dupa sloganul "Nu Turciei in Europa" si doreste sa obtina patru locuri in PE. Potrivit sondajelor, in Olanda, Partidul pentru Libertate (PVV) al deputatului populist si islamofob Geert Wilders ar putea obtine doua sau trei locuri.
In Austria, mesajul promovat de FPOe (Partidul pentru Libertati) pe afisele electorale este "Occidentul in mainile crestinilor". A treia forta politica in tara in urma alegerilor legislative, FPOe ar putea obtine in iunie circa 19 la suta din voturi (fata de 6,3% in anul 2004), adica trei eurodeputati din cei 17 ai Austriei. O alta miscare de extrema dreapta, BZOe (Alianta pentru viitor) ar putea avea un ales odata cu prima sa participare la campania europeana, potrivit estimarilor care anunta un declin al altor partide.
Sansele lui Vadim Tudor si ale lui Gigi Becali
Acelasi fenomen este observat in Finlanda, unde Timo Soini, liderul partidului True Finns, a reusit sa devina cel mai cunoscut candidat in campania pentru europarlamentare dupa ce a obtinut 5,4% din voturi in alegerile locale din 2008, indreptandu-si criticile impotriva imigratiei si politicii europene a Guvernului.
In Romania Partidul Romania Mare (PRM) spera, de asemenea, sa isi trimita reprezentantii la Strasbourg, fiind cotat in sondaje cu 6-7%.
Sloganul sau imbina atat tema economica, cat si cea religioasa: "Doi crestini si patrioti vor scapa tara de hoti". Este, evident, vorba despre Corneliu Vadim Tudor, seful PRM (primul candidat pe lista Romaniei Mari), si de Gigi Becali, seful PNG, "primit" de Vadim pe aceeeasi lista. Cu ce succes vom vedea la 7 iunie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
