Politică

Cine sunt şefii din cel mai bogat minister, responsabil de 4 milioane de angajaţi, 5 milioane de pensionari şi 500.000 de şomeri

Cine sunt şefii din cel mai bogat minister, responsabil...

Autor: Adelina Mihai

15.08.2013, 20:31 642

Astăzi, Ziarul Financiar îi prezintă pe cei mai importanţi 38 de oameni aflaţi la conducerea prin­cipalelor direcţii, insti­tuţii şi organisme din subordinea Ministerului Muncii, care are cel mai mare buget dintre toate ministerele. Ministerul Muncii, care are la dispoziţie anual 30 de miliarde de lei, este responsabil de realizarea de politici pentru salariaţi, pentru pensionari, pentru asistaţii social, dar şi de sancţionarea angajatorilor care folosesc, de exemplu, forţă de muncă la negru. Un alt rol al ministerului, prin instituţiile pe care le coordonează, este să folo­sească cât mai mult şi cât mai eficient cele 4,25 miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană în perioada 2007- 2013 pentru trainingul angajaţilor, în aşa fel încât integrarea lor pe piaţa muncii să fie cât mai eficientă.

O scurtă analiză a clasificării făcute de Ministerul Muncii în urma solicitării ZF arată că există trei mari categorii de şefi în acest minister: cei din aparatul central al ministerului, cei care conduc organismele intermediare regionale (responsabile de fondurile europene pentru resurse umane) şi cei care gestio­nează instituţii aflate sub coordonarea sau în subordinea ministerului (Casa de Pensii, Inspecţia Muncii, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau Inspecţia Socială).

Directorii din structura aparatului central a ministerului au lucrat anterior tot în structuri de la stat, au o vârstă medie de 51 de ani şi sunt absolvenţi, în mare parte, ai unor facultăţi din cadrul Academiei de Studii Economice, Universităţii Politehnice din Bucureşti sau Universităţii Bucureşti. Cel mai tânăr angajat din această structură de conducere este secretarul de stat Codrin Scutaru, 33 de ani, care este licenţiat atât în ştiinţe politice (SNSPA), cât şi în ştiinţe juridice (Universitatea „Titu Maiorescu“). El a mai fost consilier atât în Ministerul Muncii, cât şi în cel al Educaţiei (în perioada 2004- 2008).

În cadrul organismelor intermediare care gestionează modul în care sunt alo­caţi şi folosiţi banii europeni pentru dez­voltarea resurselor umane, cei care for­mează echipa de management au, în mare parte, diplome de ingineri şi au lucrat anterior tot în structurile pe care le conduc în prezent. În cadrul acestor structuri, vârsta medie a şefilor este mai scăzută, de 43 de ani. Din 2007 până în luna iulie a acestui an, beneficiarii de proiecte finanţate din POSDRU- pro­gramul de fonduri europene pentru HR- au primit rambursări în valoare de 614 milioane de euro, rata de absorbţie fiind astfel de 17,6% (sub media naţională, de 19,1%). POSDRU este un program pentru care plăţile au fost blocate în mai multe rânduri de către Comisia Euro­peană din cauza nere­gulilor înregistrate la audit, iar printre reproşurile aduse României în cadrul acestui program a fost şi managementul defectuos.

În ceea ce priveşte şefii instituţiilor care se află sub coordonarea sau în sub­ordinea ministerului, informaţiile trans­mise de minister arată că aceştia au studii variate – de la facultăţi de admi­nis­traţie publică până la finanţe-conta­bilitate –, dar că majoritatea au lucrat anterior în structuri similare din Mi­nisterul Muncii.

Anul acesta, Ministerul Muncii a rămas, la rectificarea bugetară de la finalul lunii iulie, cu un buget mai mic cu 1,1 mld. lei faţă de începutul acestui an, până la 30,4 mld. lei. Aceasta a fost cea mai mare sumă tăiată de la un minister la rectificare, Guvernul argumentând că au fost realizate economii în primele şase luni ale anului la acţiunile de Asis­tenţă socială finanţate de la bugetul de stat, precum şi la cele finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat, căruia i se asigură transferuri de echili­brare din bugetul acestui minister.

Scăderea deficitului la fondul de pensii (care s-a micşorat totuşi în primele cinci luni ale acestui an faţă de anul trecut), creşterea gradului de ocupare (avem 4,3 milioane de angajaţi la o populaţie activă, aptă de muncă, de aproape 10 milioane de persoane) şi crearea unui cadru care să stimuleze noi angajări ar trebui să fie doar câteva dintre cele mai importante lucruri de pe agenda şefilor din Ministerul Muncii. Însă conducerea acestui minister a avut schimbări haotice din 2008 încoace, opt miniştri s-au perindat pe la conducerea acestui minister, fiecare făcând schimbări în linia I de management, ceea ce, de regulă, blochează sau întârzie activităţile normale ale unei instituţii, chiar şi din mediul privat. De asemenea, eliminarea fraudelor din sistemul de asistenţă socială (în prezent există, potrivit unor estimări, opt milioane de asistaţi sociali) şi a numărului de angajaţi care lucrează la negru sau la gri (evaziunea fiscală din munca la negru fiind estimată de Consiliul Fiscal la un cost de 2,7 miliarde de euro pe an) ar trebui să fie principalele preocupări ale echipei de management din cadrul Ministerului Muncii.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.08.2013.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO