"Analiza riscului deficitului bugetar trebuie sa observe daca el s-a realizat prin promovarea unei spirale inflationiste", altfel spus daca in 2008 au fost angajate cheltuieli care vor presa si asupra bugetului pentru 2009. Nu se va intampla acest lucru, sustine Vosganian. Nici cand este vorba despre salarii sau pensii?
"Daca am fi stiut ca aceasta criza ne va lovi asa, poate nu am fi majorat pensiile in avans. Apoi noi ne-am opus majorarii salariilor profesorilor. Faptul bun este ca cheltuielile angajate anul trecut nu apasa asupra bugetului din acest an", sustine Vosganian. Presedintele Traian Basescu si multi alti lideri politici reproseaza acum guvernului liberal cheltuieli nejustificate in ultima parte a anului trecut, acuzatii pe care Vosganian le respinge.
De unde vine, totusi, acest deficit bugetar, daca nu din cheltuieli nejustificate? "Majorarea deficitului este expesia unor cheltuieli suplimentare care nu au fost anticipate si care nu puteau fi evitate, sustine fostul ministru de finante".
Potrivit lui Vosganian, 0,3-0,4% din PIB din acest deficit neanticipat "o reprezinta diferenta dintre ianuarie 2009-ianuarie 2008 - veniturile din ianuarie 2009 calculate ca venituri in 2008". Apoi, 0,8% deficit din PIB vine din acordarea de despagubiri prin Fondul Proprietatea (cheltuieli care nu fusesera bugetate, dar, spune Vosganian, Comisia Europeana le-ar fi acceptat in deficit ca fiind datorii istorice), un deficit de 0,3% din PIB a fost dat de punerea in aplicare a unor hotarari judecatoresti definitive privind plata unor drepturi salariale, 0,7% deficit din PIB vine din "sume care au intrat pentru prima oara in deficitul bugetar, ele fiind ale administratiei locale".
De asemenea, mai spune Vosganian, 0,4% deficit din PIB a fost creat in decembrie trecut, cand, in timpul transferului de putere, cheltuielile au iesit de sub control.
Scazand deficitul "neanticipat" (2,4% din PIB) de fostul guvern se incadreaza in deficitul prognozat de pana la 3% din PIB, sustine Vosganian.
"Pe structura, raspunderea noastra nu-i pentru deficitul de 5,2%, ci pentru 2,8%", afirma fostul ministru.
Numai ca o parte a acestui deficit a crescut, de pilda, si din cauza ca, in toamna trecuta, Guvernul a acordat administratiilor locale aproape 1 mld. euro "sume de echilibrare pentru administratiile locale", iar o parte din acesti bani de regasesc in deficitul de 0,7% al administratiei locale. Este un tip clasic de "mita" electorala, dupa cum acuza presa la acea vreme, cu referire la faptul ca o mare parte din acesti bani
s-au dus spre administratiile PNL si PSD, partide "prietene" la acea vreme.
Ar mai fi dat ministrul liberal al finantelor acesti bani daca nu era campanie electorala? Vosganian evita aceasta intrebare, spune doar ca din acesti bani 80% s-au indreptat spre investitii.
Ieri, presedintele Traian Basescu a revenit cu acuzatiile la adresa liberalilor privind cheltuirea de fonduri publice in mod nesabuit, afirmand ca reprezentantul Comisiei Europene, Joaqim Almunia, a avertizat Guvernul ca gestionarea bugetului este de natura sa influenteze negativ deficitul bugetar. Fostul premier Calin Popescu-Tariceanu a negat ieri acest lucru, iar Vosganian a afirmat ca nimeni nu a avertizat Guvernul roman asupra a ceea ce avea sa urmeze "In clipa cand am facut bugetul pentru 2008, nici FMI, nici Comisia Europeana, nici BNR nu dadeau o prognoza a cresterii economice de sub 5,5% pentru 2009, nemaivorbind de 2008".
Fostul ministru se apara astfel si impotriva altor acuzatii potrivit carora deficitul provine si dintr-o gresita apreciere a veniturilor bugetare pe langa o programare defectuoasa a cheltuielilor. Legea bugetului de stat pe 2008 prevedea venituri bugetare de 35% din PIB, iar la final acestea au fost de 32% din PIB.
Iata ce explica Vosganian: "Veniturile de 35% din PIB prognozate la plecare (consemnat in legea bugetului - n.n.) se raportau la un PIB de 440 mld. lei. Or, la final, PIB-ul a fost de 517 mld. lei. Nu ne-am incadrat ca venituri in aceste 517 mld. lei, dar ne-am fi incadrat intr-un PIB de 440 mld. lei". Oare?, de vreme ce scaderea PIB antreneaza cu ea scaderea veniturilor? Vosganian mai are si alta explicatie.
Situatia Romaniei nu a fost pro-vocata de planificarea defectuoasa a veniturilor si a cheltuielilor, "a fost un transfer de criza".
"Nimeni nu ne-a avertizat pana in septembrie trecut cu privire la criza, cu efectele ei, scaderea veniturilor". Daca s-a vazut ca veniturile scad, de ce nu
s-au luat masuri pentru reducerea cheltuielilor pentru mentinerea deficitului? A avut campania electorala vreun rol in aceasta poveste? Ne-am mai fi confruntat cu acest deficit record daca nu ar fi fost alegeri?
Vosganian evita sa lege direct campania electorala de planul de venituri si cheltuieli ale Guvernului, dar ii acuza pe cei care acum critica "politica iresponsabila" a fostului Cabinet ca au facut presiuni mari pentru mentinerea cheltuielilor la niveluri inalte. "Ne acuza ca nu am taiat cheltuielile. Dar noi ne-am opus cresterii salariilor profesorilor, nu presedintele Basescu. Sa-i vedem acum pe cei din PD-L si PSD cum taie cheltuielile. Sa le taie dansii daca pot".
Cheltuieli si campanie electorala
Reporter: De unde vine deficitul bugetat de 5,2% din PIB daca nu din cheltuieli nejustificate?
Varujan Vosganian: Majorarea deficitului este expresia unor cheltuieli suplimentare care nu au fost anticipate si care nu puteau fi evitate. Acestea au reprezentat 2,4% din PIB. Daca scadem acest procent din deficitul de 5,2%, la finele lui 2008, raspunderea noastra (a guvernului PNL - n.n.) este pentru un deficit de 2,8% din PIB.
Rep.: Ati fost acuzati ca ati dat pomeni electorale, cum ar fi aproape 1 mld. de euro pentru administratii, iar acesti bani au mers, s-a spus atunci, pentru primariile PNL si PSD.
V.V.: Acesti bani s-au indreptat in proportie de 80% spre investitii. O parte se regasesc acum in deficit, dar acesti bani au intrat in investitii - drumuri, poduri.
Rep.: Daca ati vazut ca veniturile scad, de ce nu ati restrans cheltuielile?
V.V.: In clipa cand am facut bugetul pentru 2008, nici FMI, nici Comisia Europeana, nici BNR nu dadeau o prognoza a cresterii economice de sub 5,5% pentru 2009, nemaivorbind de 2008. Primele efecte ale crizei le-am simtit abia in septembrie, atunci am avut semnale, dar si atunci inca se vorbea de o crestere robusta (chiar si la Comisie) de peste 5% in 2009.
Rep.: Ati mai fi cheltuit atat daca nu era campania electorala?
V.V.: Cei care acum ne critica au facut presiuni pentru mentinerea cheltuielilor (guvernul liberal era minoritar in Parlament - n.n.). Ne acuza ca nu am taiat cheltuielile. Dar noi ne-am opus cresterii salariilor profesorilor, nu presedintele Basescu. Sa-i vedem acum pe cei din PD-L si PSD cum taie cheltuielile. Sa le taie dansii daca pot.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
