Interceptările folosite ca probe în 11 dosare de corupţie sunt sub întrebării, după ce începând cu data de 16 februarie, au fost invocate excepţii de neconstituţionalitate referitoare la punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Astfel, avocaţii au ridicat excepţii de neconstituţionalitate în dosare aflate pe rolul mai multor instanţe, unele dintre cauze aflate la faza de judecată pe fond, altele în cameră preliminară sau chiar în cazul dosarelor rămase în pronunţare, unde s-ar fi cerut repunerea pe rol pentru ca probele să fie discutate din nou, au precizat aceleaşi surse.
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, miercuri, la Digi24, că „sunt excepţii invocate din 16 februarie. Sunt persoane care au invocat această excepţie. Problema e că după publicare vor mai fi altele. Am făcut o evaluare, sunt invocate şi mi-e foarte greu să comentez, să spun ce vor face judecătorii. Ei vor verifica modul în care s-a respectat legea şi vor lua o decizie. Niciodată nu ne bazăm doar pe interceptări. Sunt foarte multe dosare trimise în instanţă, sunt cazuri mari, aşa cum le spun jurnaliştii, în care nu s-au administrat astfel de probe. Sunt cazurile cu retrocedări de la ANRP. Procurorii se bazează pe documente, declaraţii de martori. Sunt multe dosare fără interceptări”.
Părerile specialiştilor sunt împărţite în ceea ce priveşte decizia Curţii Constituţionale a României şi consecinţele hotărârii.
„Din păcate, decizia CCR nu lămureşte deloc un aspect important. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de nişte iranieni inculpaţi pentru crimă organizată şi spălare de bani, într-un dosar constituit in 2011. Noul Cod de procedură penală a intrat în vigoare pe 1 februarie 2014. Deci, interceptarea telefonică a iranienilor s-a petrecut când era in vigoare vechiul Cod de procedură penală, cel potrivit căruia implicarea SRI era constituţională. De ce a acceptat CCR analizarea unui articol care nu li s-a aplicat celor care l-au atacat? Decizia nu face nicio referire la această curiozitate”, explică un judecător.
Articolul 139, alineatul 2 din Codul de Procedură Penală explică situaţiile în care se poate dispune supravegherea tehnică.
"Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare", se arată în articolul de lege.
