Dacă vor continua să corupă ţara şi să o sărăcească, oamenii vor dori să se unească cu oricine doar ca să scape de aceste condiţii inumane de trai”, a spus într-un interviu acordat pentru Ziarul Financiar, Maia Sandu, candidatul pro-european la preşedinţia Republicii Moldova. Ea mai spune că susţinerea pentru o eventuală unire cu România a crescut în ultimii ani, probabil şi din cauza eşecului guvernărilor precedente de a oferi un trai decent cetăţenilor săi.
Întrebare: Cui îi va fi benefică Unirea Republicii Moldova cu România, României sau Republicii Moldova?
Răspuns: Unirea Republicii Moldova cu România este un alt subiect sensibil folosit de politicieni în campanie electorală pentru a diviza societatea. Trebuie să evităm abordarea simplistă în astfel de probleme şi să nu profităm de acestea pentru obţinerea unor beneficii politice. Susţinerea pentru o eventuală unire cu România a crescut în ultimii ani, probabil şi din cauza eşecului guvernărilor precedente de a oferi un trai decent cetăţenilor săi. Dacă vor continua să corupă ţara şi s-o sărăcească, oamenii vor dori să se unească cu oricine doar ca să scape de aceste condiţii inumane de trai. Totuşi, în calitate de Preşedinte, voi asigura o dezbatere publică la acest subiect şi altele similare, la fel de complexe. Orice decizie de unire va putea fi luată doar prin exercitarea voinţei poporului prin referendum. Cred că viitorul Moldovei trebuie să fie în cadrul familiei europene şi doar integrarea europeană va asigura un trai decent cetăţenilor noştri.
Întrebare: De ce credeţi că în turul întâi au ieşit la vot atât de puţini cetăţeni moldoveni?
Răspuns: Rata scăzută de participare la vot, sub 50%, este uşor de înţeles – oamenii sunt profund dezamăgiţi de întreaga clasă politică. În cei 25 ani de independenţă, schimbarea partidelor la guvernare nu a generat schimbări vizibile, autentice, în activitatea instituţiilor statului şi în nivelul de trai al populaţiei. Dimpotrivă, instituţiile statului au fost erodate în mod continuu, iar lipsa unei justiţii independente a creat sentimentul unei neîncrederi şi dezamăgiri generalizate. Oamenii nu mai au încredere că votul lor contează. Totuşi, discutând cu oamenii, ne-am convins că tot mai mulţi cetăţeni, în special tineri, se vor mobiliza în turul 2 pentru a aduce o revoluţie a bunului-simţ şi a-şi lua ţara înapoi.
Întrebare: Am văzut că moldovenii plecaţi în Uniunea Europeană îşi oferă ajutor privind cazarea şi transportul pentru perioada alegerilor din turul doi, credeţi că vor ieşi mai mulţi cetăţeni la vot, faţă de turul întâi?
Răspuns: Entuziasmul, iniţiativa şi forţa de mobilizare a diasporei în aceste alegeri şi, în special, înainte de turul 2, au fost de-a dreptul excepţionale. Angajamentul civic şi solidaritatea socială de care au dat dovadă cei de peste hotare au pus în lumină cele mai frumoase calităţi ale societăţii noastre şi au inspirat un activism mai mare şi în ţară. Totuşi, avem îngrijorări foarte mari referitor la organizarea votului în străinătate şi asigurarea de către autorităţile actuale a exercitării dreptului de vot. Am făcut demersuri la Comisia Electorală Centrală, am adresat o scrisoare deschisă Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova, dar numărul secţiilor de votare în străinătate nu a fost mărit. Dreptul de vot este constituţional şi cei care obstrucţionează acest drept trebuie să răspundă pentru inacţiunea lor.
Întrebare: Câţi moldoveni sunt plecaţi în Europa şi câţi sunt plecaţi în Rusia?
Răspuns: Chiar dacă nu există date exacte şi actualizate privind numărul moldovenilor plecaţi peste hotare, câteva studii indică faptul că circa 500 mii de moldoveni au fost sau sunt plecaţi în străinătate. Majoritatea, sau circa 60% din migranţi, în mare parte bărbaţi, preferă să plece la muncă sezonieră în Rusia. Aproximativ 30% din migranţi aleg sa plece în ţările UE. În ultimii ani, observăm o tendinţă de echilibrare a balanţei între destinaţiile de emigrare, dar nu avem cifre recente.
Proporţiile migraţiei afectează, în mod semnificativ, dezvoltarea economică şi socială în Republica Moldova. În condiţiile în care mai mult de o pătrime din forţa aptă de muncă este plecată, avem un deficit de forţă de muncă calificată şi o presiune enormă asupra serviciilor publice şi a sistemului de pensionare. De aceea, pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova, este imperativ să atragem tinerii să investească în viitorul lor aici.
Întrebare: De ce pleacă tinerii din Republica Moldova? A cui este vina? Şi ce trebuie făcut pentru a stopa imigraţia?
Răspuns: Tinerii din Republica Moldova, ca şi tinerii din alte ţări, migrează pentru a-şi construi o viaţă demnă - pentru studii mai bune, un nivel de trai mai înalt, servicii publice de calitate. Din păcate, în toţi anii de independenţă, clasa politică din Republica Moldova nu a reuşit să creeze condiţii economice bune şi locuri de muncă atractive. Dimpotrivă, această clasă politică, capturată de interese oligarhice, a erodat în continuu instituţiile statului, astfel lipsind tinerii şi toată populaţia de perspectiva unei creşteri economice şi a unui progres social pe viitor.
Conducerea Republicii Moldova n-ar trebui să se întrebe cum poate stopa emigraţia, ci să se preocupe de transformarea ţării într-un loc atractiv pentru cetăţenii ei, oriunde s-ar afla ei. Pentru aceasta, e nevoie, în primul rând, să schimbăm clasa politica, să luptăm împotriva corupţiei şi să eliberăm instituţiile statului din captivitatea intereselor private ale grupurilor mafiotice. Este un proces dificil, însă experienţa DNA din România ne arată că eforturile susţinute pot da rezultate importante pentru economie şi societate.
Întrebare: Este un avantaj sau un dezavantaj pentru dumneavoastră faptul că sunteţi femeie, având în vedere că în fruntea Republicii Moldova nu a fost niciodată o femeie?
Răspuns: Republica Moldova are nevoie de un altfel de Preşedinte, integru şi hotărât, fie că acesta este o femeie, fie un bărbat. Oponenţii mei, care nu-mi pot imputa nicio ilegalitate, şi-au concentrat eforturile pe crearea unor ştiri false şi a lansării unor insinuări de prost gust împotriva mea, inclusiv la adresa statutului meu marital şi a faptului că sunt femeie. Până şi câţiva reprezentanţi izolaţi ai bisericii au încercat să convingă oamenii să nu mă voteze doar pentru că sunt o femeie necăsătorită. Exploatarea diferenţelor şi a subiectelor care ne dezbinăîn scopuri electorale are consecinţe negative care durează mult după încheierea alegerilor şi erodează capitalul nostru social. Am convingerea că oamenii au discernământ şi bun-simţ pentru a alege un Preşedinte în virtutea calităţilor morale şi profesionale ale acestuia. Mă voi lupta, în continuare, pentru eliminarea discriminării şi oferirea unor şanse şi oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii.
Întrebare: Unde îi va fi mai bine Moldovei, mai aproape de România sau de Rusia?
Răspuns: Îmi doresc ca Moldova să fie o ţară prosperă, un stat de drept şi o societate bazată pe valorile democraţiei, egalităţii şi drepturilor omului. Din această perspectivă, Moldova trebuie să adopte şi să tindă către nivelul de trai al României şi al altor ţări care promovează valorile Uniunii Europene. În orice caz, prioritar este beneficiul cetăţeanului şi orice relaţie cu partenerii externi bazată pe respect şi avantaj reciproc este binevenită.
Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova au avut loc pe 30 octombrie şi a fost prima oară în ultimii 16 ani în care cetăţenii de peste Prut au avut posibilitatea de a-şi alege preşedintele prin vot direct. Iar pentru că niciunul dintre candidaţi nu au totalizat peste 50% din voturi, va avea loc şi turul doi în data de 13 noiembrie.
În preajma alegerilor Ziarul Financiar l-a contactat şi pe candidatul prorus Igor Dodon, însă şeful Serviciului de presă al lui Igor Dodon, a spus că nu ne poate furniza informaţii până la alegerile prezidenţiale, având în vedere că numărul solicitărilor pe care le primesc este destul de mare.
Interviul acordat de Maia Sandu a fost elaborat pe baza informaţiilor furnizate de către aceasta prin e-mail.
