Anul 2002 a adus o premiera in actiunea Legislativului. Pentru prima data dupa 1989 bugetul de stat pentru exercitiul bugetar viitor a fost adoptat in timpul legal. Dincolo de controversele legate de modul in care a fost discutata si adoptata in Parlament aceasta lege, de maniera cel putin discutabila cu care puterea a primit sugestiile si amendamentele opozitiei, premiera este in sine, de remarcat.
Anul 2002 a adus insa si multe alte schimbari in peisajul legislatiei care incearca sa dezmorteasca mecanismele uzate sau intepenite a economiei. Noile norme privind modul de derulare a privatizarilor, de impozitate a profitului, de functionare a pietei de capital sau de acordare a subventiilor in agricultura au produs sau vor produce modificari in mersul economiei. In bine sau in rau? Cum se intampla de obicei, puterea isi lauda activitatea. Opozitia are insa obiectii de fond fata de actiunea Executivului si de proiectele de lege pe care le promoveaza in Parlament.
Puterea: "Este un pas inainte"
"Este un pas inainte", afirma liderul senatorilor PSD Ion Solcanu referindu-se la actele normative economice adoptate in acest an. El remarca "obsesia" Executivului pentru "relansarea economica si pentru aducerea la suprafata a economiei subterane".
Potrivit lui Solcanu, actiunea guvernamentala, asa cum a fost ea perceputa de parlamentari, in urma analizarii proiectelor primite de la Palatul Victoria s-a axat pe dupa directii: pe accelerarea reformei economice si a privatizarii si pe incercarea de diminuare a economiei subterane. In prima directie se inscriu noile prevederi privind accelerarea privatizarii, legea impozitului pe profit, legea impozitului pe venit, legea TVA, noile reglementari privind acordarea subventiilor agricole sau legea minelor. In cea de-a doua categorie ar intra legea privind prevenirea si combaterea spalarii banilor, legea de infiintare a Parchetului National Antocoruptie si altele.
Una peste alta, "efortul a fost meritoriu.", afirma el.
PD: "Economie a supravietuirii si nu a relansarii"
"Din pacate nu se poate spune acest lucru", sustin, dimpotriva, liderul grupului parlamentar PD din Senat Viorel Pana si presedintele PNL Theodor Stolojan.
Potrivit vicepresedintelui PD, Executivul a fost, in 2002, mai preocupat sa rezolve problema banilor pentru bugetul "de supravietuire" decat sa gandeasca o strategie pentru relansarea economica. Drept urmare, economia continua sa ramana una a "supravietuirii si nu a relansarii".
"Ceea ce trebuia sa fie un nou inceput in relansarea reformei, si anume legea de accelerare a privatizarii nu si-a atins scopul dar a marcat, intr-un alt plan, intarirea subordonarii Parlamentului de catre Guvern prin modul in care a fost ea adoptata".
Actul normativ in discutie a fost adoptat prin asumarea raspunderii guvernului in fata Parlamentului deci fara a fi discutat de legislativ si, prin urmare, fara posibilitatea de a fi modificat.
"Legea a fost adoptata de sase luni dar nu a accelerat cu nimic privatizarea. Daca ar fi fost discutata in parlament daca ar fi fost adoptate si sugestiile noastre, altcumva ar fi stat lucrurile", opineaza vicepresedintele PD.
Legislatia privind impozitarea: "Un pas inapoi"
In ceea ce priveste legea impozitului pe profit, despre care Solcanu spune ca "ne aliniaza" la legislatia europeana, Pana afirma ca ea reprezinta "un pas inapoi", intrucat "efectele ei sunt de uniformizare" a impozitarii.
"Impozitarea exporturilor reprezinta un pas inapoi. Impozitarea activitatilor in zonele defavorizate au <terminat> acele zone. Angajamentele fata de IMM-uri nu au fost respectate, dovada faptul ca numarul lor scade continuu. Chiar daca unele masuri au fost luate in concordanta cu aquis-ul (legislatia europeana - n. red.) adoptarea lor fara o analiza atenta a descurajat activitatea economica in loc sa o revigoreze", afirma senatorul PD.
Aceeasi opinie o are si presedintele liberal Theodor Stolojan. El afirma ca legea privind impozitul pe profit dar si legea privind taxa pe valoarea adaugata fac "mai mult rau decat bine".
"Cele doua acte normative nu au facut decat sa restranga o serie de facilitati acordate anterior agentilor economici. Nu au adus nicidecum o relaxare fiscala", a declarat Stolojan.
De altfel, exista mult mai multe actele normative promovate si adoptate in cursul acestui an care au restrans, sau se pregatesc sa restranga libertatea economica si cea a sectorului privat, considera liderul PNL, enumerand cateva dintre ele: ordonanta de urgenta prin care Registrul Comertului a fost trecut din subordinea Camerei de Comert si Industrie in subordinea Ministerului Justitiei; trecerea in administrarea Ministerului Sanatatii a fondului asigurarilor medicale; pregatirea de catre Guvern a unei ordonante de urgenta privind sistemul cooperativelor mestesugaresti, care "va afecta" drepturile cooperatorilor. "Iar exemplele pot continua", a adaugat liderul PNL.
Eterna problema: ordonantele de urgenta
De remarcat este faptul numeroase legi cu implicatii economice au fost promovate anul acesta prin ordonanta de urgenta lucru care a nemultumit profund opozitia.
"Anul acesta a fost un an dens in ceea ce priveste Ordonantele de Urgenta emise de Guvern. Chiar daca in precedenta legislatura PSD a promis ca nu va face abuz de procedura ordonantei de urgenta, constata acum ca nu s-a tinut de cuvant. Cele mai importante reglementari sunt facute prin Ordonante de urgenta, evitandu-se sistematic dezbaterile parlamentare", a aratat Stolojan. Cel mai recent exemplu il constituie Codul Muncii, potrivit liderului PNL, proiect asupra caruia Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament, evitand astfel dezbaterile parlamentare.
"Constat ca stam mai rau decat in perioadele anterioare si nu avem un semnal ca situatia se va schimba. Democratia este in suferinta", considera Stolojan, referindu-se la perspectivele pentru 2003.
Ion Solcanu afirma insa ca nu numarul ordonantelor de urgenta a impietat asupra actului legislativ ci faptul ca unele acte normative au fost modificate de mai multe ori in cursul aceluiasi an. El refuza sa dea un pronostic pentru 2003 pentru faptul ca "Guvernul este cel care face legile, noi doar le discutam".
Modificarea Constitutiei va aduce, spune el, o fluidizare a actului legislativ intrucat un proiect nu va mai putea sta intr-o camera mai mut de sase luni. In caz contrar el este considerat adoptat si pleaca in cealalta camera legislativa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
