Ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, a declarat, în faţa sediului Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), că dacă tot sunt verificate CV-urile politicienilor, poate şi masterul dat în Norvegia de preşedintele Traian Băsescu ar trebui verificat, dând de înţeles că şi şeful statului ar fi plagiat.
"Îmi pun şi eu întrebări, dacă e să dăm explicaţii...", a spus Pop.
La intrarea în sediul instituţiei acesata a fost întrebat de jurnalişti cum comentează afirmaţiile lui Traian Băsescu referitoare la posibilul plagiat al Ecaterinei Andronescu, Liviu Pop a răspuns: "O să-l întrebaţi şi pe Traian Băsescu dacă atunci când a făcut masterul în Norvegia şi era şi deputat în România a fost prezent la acest master şi dacă nu a plagiat cumva lucrarea de master".
Ulterior,la ieşirea din sediul ANI, întrebat dacă există suspiciuni cu privire la un eventual plagiat în cazul preşedintelui României, Pop a infirmat ferm, arătând că "nu este o insinuare" şi că ştie detalii despre această lucrare a preşedintelui de pe site-ul instituţiei prezidenţiale. Acesta a arătat că nu are cunoştinţă şi nici competenţă pentru a verifica o astfel de chestiune.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că niciodată nu a făcut cursuri de masterat şi că nu este "nici doctor, nici dottore".
El a arătat că informaţia potrivit căreia în CV-ul său ar fi un masterat este "o minciună".
"Eu nu am nevoie nici de masterate false, nici de doctorate false ca să am sentimentul că profesional sunt un om împlinit", a mai spus Băsescu.
"Îi invit pe cei care nu au reuşit în profesie şi îşi împodobesc cariera politică cu tot felul de titluri furate să renunţe la politică. Nu poţi să fii un profesionist mediocru sau neafirmat şi să vrei să fii important în politică, când tu nu ai reuşit în viaţă", a spus Traian Băsescu.
"Nu mă refer la nimeni anume, am observat în viaţa politică românească că sunt foarte mulţi politicieni care nereuşind în cariera lor profesională au încercat să îşi acopere nereuşitele împopoţonându-se cu titluri complicate", a mai spus preşedintele întrebat dacă se referă şi la Victor Ponta.
El a adăugat că impostura trebuie să dispară din politică şi că se duce o campanie de acoperire a imposturii prin promovarea ideii că "toţi sunt la fel".
"Mi se pare că am ajuns la un moment al adevărului în care impostura din politică trebuie să dispară şi mi se pare în acelaşi timp că se duce o campanie de acoperire a imposturii spunând «toţi sunt la fel». Nu, dragii mei, şi nu, dragi români, eu nu sunt la fel cu cei care şi-au copiat lucrările de doctorat sau de masterat. Eu sunt un om care a reuşit profesional, iar pe mare nu se fac cadouri, acolo poţi sau nu poţi să duci o navă de 306 metri lungime", a mai spus Traian Băsescu.
Pe de altă parte, Liviu Pop a mai declarat, întrebat fiind de presă, că în opinia sa premierul Victor Ponta ar putea cere daune pentru prejudiciul de imagine, fiind îndreptăţit în acest sens în legătură cu acuzaţiile de plagiat.
"Este îndreptăţit. Acolo a fost un joc de imagine făcut de o instituţie ce nu era competentă să facă acest lucru. Nu discut de oamenii care au făcut-o, ci spun despre această instituţie", a mai declarat Pop.
În legătură cu timpul petrecut la ANI, Liviu Pop a arătat că nu a făcut altceva decât să dea buletinul şi să ia cunoştinţă de sesizarea făcută pe numele său.
Ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, s-a prezentat, luni, la Agenţia Naţională de Integritate (ANI), în legătură cu verificarea pe care au demarat-o inspectorii de integritate la adresa sa pentru conflict de interese.
Ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, este verificat de inspectorii de integritate ca urmare a deciziei sale privind reţinerea din salarii a cotizaţiilor sindicale, demnitarul hotărând să se prezinte la ANI după ce a primit scrisoarea de înştiinţare referitoare la control, spun surse oficiale
Ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, a declarat, săptămâna trecută, că a fost anunţat de ANI că s-a declanşat o procedură de evaluare în cazul lui privind un posibil conflict de interese, fiind invitat să se prezinte la sediul instituţiei luni, la ora 12.00.
Liviu Pop a declarat că a fost înştiinţat telefonic, de către Agenţia Naţională de Integritate, că s-a declanşat o procedură de evaluare privind nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese în perioada exercitării funcţiei de demnitar public.
Surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, că Liviu Pop a luat decizia de a se prezenta la ANI, iar verificarea sa este în legătură cu decizia de reţinere a cotizaţiilor sindicale direct din salariile membrilor de sindicat din educaţie. O astfel de decizie a existat anterior preluării portofoliului Educaţiei de către Daniel Funeriu (predecesorul lui Liviu Pop-n.r.), care a decis revocarea ei, plata cotizaţiilor fiind făcută de fiecare membru de sindicat în parte, nu direct din salariu.
Revenirea la decizia anterioară ca urmare a demersului lui Liviu Pop, care a fost lider sindical, ar intra în sfera conflictului de interese, spun sursele citate.
Potrivit articolului 253, indice 1, din Codul penal, fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un foos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, s epedepseşte cu închisoarea de la şase luni la cinci ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durata maximă.
Liviu Pop a fost, începând cu luna ianuarie 2004, preşedinte al Sindicatului Liber din Învăţământ Maramureş. În decembrie 2007, Liviu Pop a devenit secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.
Pop susţine că la numirea în funcţia de ministru delegat pentru Dialog Social s-a suspendat din toate funcţiile sindicale.
Potrivit Ordinului 4576 din 11 iulie 2011, semnat de ministrul Educaţiei din acea perioadă, Daniel Funeriu, cadrele didactice îşi primesc în mână salariul întreg, plata cotizaţiilor sindicale făcându-se prin alte mijloace decât direct pe statul de plată.
În 21 decembrie 2011, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia "Spiru Haret" şi Federaţia Educaţiei Naţionale au dat în judecată Ministerul Educaţiei, Ministerul Administaţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor, cerând Curţii de Apel Bucureşti să le oblige să modifice Ordinul comun privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal în învăţământul preuniversitar de stat.
În februarie, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea federaţiilor sindicale de suspendare a ordinului. Ulterior, în 4 mai, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea de anulare parţială a Ordinului comun nr. 4576/11.07.2011/ 230/18.10.2011/ 2445/15.09.2011, respectiv a Anexei nr. 2 şi a Anexei nr. 4, ca fiind neîntemeiată. Totodată, instanţa a respins cererea de obligare a celor trei ministere la modificarea şi completare ordinului comun. Decizia poate fi atacată cu recurs.
Fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu declara în februarie că acest ordin a fost dat în interesul cadrelor didactice şi mai ales în interesul reprezentativităţii corecte a cadrelor didactice. El preciza că aproximtiv 7-8% din corpul profesoral, respectiv 23.000 de cadre didactice, cotizează în prezent la sindicatele din educaţie, ceea ce înseamnă că, anual, în conturile organizaţiilor intrau aproximativ 70 de milioane de lei.
"Fondul de salarii al nivelul MECTS era undeva la 7,7 miliarde de lei. Din acestă sumă, 1 la sută reprezentând aproximativ 70 de milioane de lei intrau direct în conturile sindicatelor. Acum avem o mai bună reprezentare, ei vor alege să plătescă celor care îi reprezintă cu adevărat. Cred că este un mare câştig pentru reprezentativitatea cadrelor didacice să plătească acolo unde sunt reprezentate. O reprezentare de 7-8 la sută înseamnă credibilitate de 7-8 la sută", spunea Funeriu.
FSLI susţinea că adevărata miză a măsurii de nereţinere a cotizaţiei pe ştatul de plată este scăderea numărului membrilor de sindicat, aceştia având de primit în urma proceselor peste şapte miliarde de lei.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ i-a transmis atunci fostului ministru al Educaţiei Daniel Funeriu că a fost informat greşit, pentru că fondul de salarii conţine şi contribuţia angajatorului, deci este vorba de cel mult cinci miliarde pe an salarii brute, cotizaţia de sindicat, teoretic, este de maximum unu la sută din brutul angajatului, deci maximum cinci milioane pe an, şi nu toţi au cotizaţia de unu la sută din brut, unele sindicate având cotizaţie de doi lei pe lună de la fiecare membru.
Potrivit sindicaliştilor, cotizaţia plătită federaţiilor sindicale este de doar un leu de la fiecare membru pe lună, restul rămânând în organizaţia de judeţ sau sector, aceşti bani fiind folosiţi pentru ajutoare sociale, cursuri de formare, plata angajaţilor.
"Practic, cea mai parte a banilor încasaţi de sindicate se întoarce către membrii de sindicat. Prin măsura luată de Ministerul Educaţiei de a nu se încasa cotizaţia pe ştatul de plată sunt afectaţi în primul rând, salariaţii din învăţământ. Precizăm că execuţiile bugetare ale sindicatelor şi ale federaţiilor se găsesc pe site-ul Ministerului de Finanţe. Substratul real al acestei măsuri luate de către MECTS este altul, şi anume supărarea guvernului pe sindicatele din preuniversitar care au obţinut pentru membrii lor drepturi salariale pe care Executivul a refuzat să le acorde, conform legii", preciza FSL
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
