Marile companii îşi permit să angajeze case de avocatură sau au departamente proprii care să le scoată din hăţişul legislativ, dar pentru ceilalţi, "Dumnezeu cu mila", după cum spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Iată, de pildă, cazul Ordonanţei de Urgenţă numărul 43/2006 privind funcţionarea Curţii de Conturi. În baza de date a Consiliului Legislativ ea apare ca fiind în vigoare deoarece nu a fost adoptată ca lege şi nici abrogată.
În fapt, Curtea de Conturi funcţionează după Legea 94/1992 (republicată), adică exact legea pe care OUG 43/2006 o abroga. Ce s-a întâmplat între timp? Curtea Constituţională a declarat neconstituţională OUG 43, iar Guvernul trebuia să o retragă sau să o modifice. Ce a făcut Guvernul?
A modificat Legea 94/1992, a republicat-o, şi a lăsat ordonanţa de urgenţă aşa aşteptând termenul de 60 de zile după decizia Curţii, astfel încât ea să fie abrogată de la sine. Pe site-ul Consiliului Legislativ ea apare însă ca fiind în vigoare pentru că nimeni nu a mai amintit de această ordonanţă.
La fel se întâmplă cu Ordonanţa de Urgenţă 33/2007 privind legea energiei. Ea apare ca fiind în vigoare. În fapt, o nouă lege a energiei a fost adoptată în iunie curent - dar o simplă căutare pe internet a ordonanţei te trimite la site-ul Ministerului Economiei unde ordonanţa se găseşte încă. Dar ea nu are cum să fie în vigoare de vreme ce ultimul act publicat în Monitorul Oficial este cel în vigoare. Cu toate acestea, în repertoriul legislativ al Camerei Deputaţilor ea apare ca fiind în vigoare de vreme ce nu a fost adoptată o lege în locul ei.
Şapte din cele 111 ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern în 2009 apar pe site-ul Camerei Deputaţilor ca fiind în vigoare în vreme ce nu au fost adoptate legi de aprobare a acestor ordonanţe. 35 dintre ordonanţele de urgenţă emise în 2011, 125 la număr, nu au legi de adoptare, drept care se poate spune că sunt încă în vigoare. În fapt, o ordonanţă de urgenţă nu poate intra în vigoare înainte de publicarea ei în Monitorul Oficial şi de transmiterea ei către Parlament cu obligativitatea propunerii unei proceduri de urgenţă. Dacă Guvernul emite o ordonanţă de urgenţă în timpul vacanţei parlamentare, Parlamentul trebuie convocat în sesiune extraordinară pentru că este vorba despre o urgenţă. Atunci de ce rămân zeci de ordonanţe de urgenţă în vigoare atâta vreme? De ce vedem pe stradă afişe de tipul "potrivit ordonanţei de urgenţă X" în loc de "potrivit legii X"?
Cum explică Gheorghe Barbu, secretarul general al Camerei Deputaţilor, această situaţie? Explicaţia este, arată el, că o ordonanţă de urgenţă poate rămâne în vigoare un an, doi, trei, cinci, pentru că nu există obligativitatea ca Parlamentul să o adopte într-un termen anume. Dar, dacă cineva ar vrea să ştie dacă o ordonanţă de urgenţă care apare ca fiind în vigoare în baza Consiliului Legislativ este într-adevăr în vigoare, dat fiind că unele apar ca fiind în vigoare şi nu sunt, cum trebuie să procedeze? "Sunaţi la Consiliul Legislativ dacă vreţi să ştiţi dacă mai este în vigoare sau nu. Sau mergeţi la Monitorul Oficial (Barbu indică rubrica), dar sunt şi firme specializate", este sfatul lui Gheorghe Barbu.
"Alo! Consiliul Legislativ? Sunt Popescu de la firma Pârvan, îmi spuneţi şi mie dacă mai este în vigoare?", glumeşte Cristian Pârvan.
Care este cea mai veche ordonanţă de urgenţă în vigoare? Nu poţi şti pentru că nu ştii prin ce a fost modificată. Şi nu există obligativitatea ca un act normativ modificat să fie publicat în integralitatea lui ca să poţi şti că acel ultim act este totul şi nu mai ai nevoie de altceva. Să ştii că legea este întreagă şi nu trebuie să ai teancuri de acte normative care reglementează una şi aceeaşi problemă.
"Noi publicăm legile integral doar dacă există un articol care prevede acest lucru: se republică şi se renumerotează articolele. Altfel nu", arată Barbu.
De ce nu se republică integral toate legile modificate? "Eu v-am spus care este situaţia" se apără secretarul general al Camerei Deputaţilor, cameră ce găzduieşte pe site-ul ei baza de date a Consiliului Legislativ. "Publicarea integrală trebuie să înceapă întâi cu Codul fiscal care a fost modificat de sute de ori până acum. Codul fiscal, Codul muncii, legile proprietăţii. Măcar pe acestea să le republice integral", spune Pârvan.
Acum situaţia este aşa, arată el: "Dacă eşti pe fază bine, dacă nu, nu. Şi apoi vine Ministerul Finanţelor sau cine o avea interes în modificările care s-au făcut şi spune: «păi stai aşa, că nu e bine… s-a modificat. Şi tu plăteşti...»".
Potrivit secretarului general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, chiar Consiliul Legislativ ar trebui să fie cel care să vegheze, în numele societăţii, la coerenţa legislativă: "Atenţie, aveţi şapte legi, trei ordonanţe, pe o temă. Faceţi ceva. Dar eu nu ştiu ce face acest Consiliu Legislativ."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
