Dupa aderarea la Uniunea Europeana Romania va avea la dispozitie, anual, pentru dezvoltare si modernizare, cel putin 6% echivalent PIB (bani de la UE - 4% PIB si 2% PIB din cofinantarile obligatorii ce trebuie asigurate de administratie), dar, intr-un anume fel de inteles, acest lucru va conduce la cresterea discrepantelor dintre regiuni sau la crearea unor discrepante intre localitatile din aceeasi regiune, spune Leonard Orban, negociatorul-sef al Romaniei cu Uniunea Europeana.
Orban explica, intr-un interviu pentru Ziarul Financiar, aceasta situatie care ar putea parea, la un moment dat, paradoxala. Prin Tratatul de aderare, UE a promis Romaniei 11 miliarde de euro, in perioada 2007-2009, fonduri structurale si de coeziune, acestor sume adaugandu-se cofinantarile, dar si multi alti bani care vor veni de la Banca Mondiala sau BERD.
"Utilizarea banilor ne va crea probleme. Pentru ca, initial, sumele se vor distribui in mod egal catre regiuni sau zone de dezvoltare. Vom constata atunci ca administratiile cele mai dezvoltate si mai bine pregatite pentru integrare vor fi cele mai active in realizarea de proiecte care sa le permita cheltuirea fondurilor. Apoi banii care nu sunt cheltuiti sunt redistribuiti. Si cui ii redistribui daca nu acelora care stiu si pot sa-i cheltuiasca? Astfel ca aceia care au cheltuit banii alocati initial vor primi noi fonduri din redistribuire si se vor dezvolta, in vreme ce ceilalti raman cu putin si asta va accentua discrepantele intraregionale. Acesta este doar un singur exemplu de sfidare careia trebuie sa-i facem fata, pentru ca, evident, telul principal al integrarii este reducerea decalajului de dezvoltare dintre Romania si Uniunea Europeana si nu crearea de decalaje in interior", spune Orban.
Vorbind despre reducerea decalajelor dintre Romania si UE, Orban arata ca ultimul raport de coeziune al Comisiei Europene indica faptul ca, dupa aderarea, Romaniei ii va trebui 20 de ani sa ajunga la nivelul mediei PIB-ului tarilor UE. Insa, cu Romania in afara Uniunii, acest lucru s-ar petrece abia in 40 de ani.
"Eu sunt mai optimist. Cred ca vom atinge acest nivel undeva prin 2016-2017".
Exista uneori perceptia ca integrarea reprezinta un capat de drum, dar lucrurile nu stau deloc asa. Pentru ca, spune Orban, daca tot vorbim atat despre costurile integrarii, acestea depind, e adevarat, de cat de pregatiti vom fi, dar aceasta capacitate de a face cerintelor nu se va opri in 2007, ba chiar va trebui accelerata dupa. Lucrurile stau asa: UE se afla intr-un vast proiect de redefinire a rolului institutiilor si de crestere a competitivitatii sale - sunt, de altfel, principii ale Strategiei Lisabona, cea care isi propunea sa faca din UE cea mai puternica economie a lumii pana in 2010. UE este departe de acest obiectiv, dar Comisia Europeana cauta solutii sa revigoreze Agenda.
"Un loc de munca in Germania este de trei ori mai scump decat in SUA si de doua ori decat in Marea Britanie. Or, nu poti progresa cu niste costuri atat de mari. Comisia isi propune acum eliminarea unor proiecte adoptate care impiedica competitivitatea. Insa vor exista modificari majore in legislatia muncii, in privinta pensiilor, a asigurarilor de sanatate pentru a sustine aceasta competitivitate. Romania va fi contactata la aceste schimbari. Asadar, efortul nostru nu trebuie sa se opreasca in 2007. Pentru a beneficia de avantajul statutului de membru al UE, efortul trebuie sa fie permanent", spune Orban.
Negociatorul-sef afirma ca "nu ne va fi deloc usor in UE", un spatiu in care experientele sunt atat de diferite: putem vorbi de povesti de succes - Spania, Irlanda, Portugalia - putem discuta despre cazuri triste, precum cel al Greciei, care la 10 ani de la integrare nu inregistrase nici un progres. Nici acum nu sta bine, de vreme ce trebuie sa inapoieze 500 de milioane de euro fonduri comunitare, pentru ca nu a stiut sa le cheltuiasca.
Romania trebuie sa priveasca bine aceste lucruri si depinde de ea sa aleaga modelul si modul de actiune potrivit, afirma negociatorul-sef. Pentru ca, e adevarat, Uniunea ne da foarte multi bani, dar controlul acestor sume va fi foarte strict.
"UE ar fi putut spune: luati banii astia oricum, cheltuiti-i cum vreti. Dar scopul este ca acesti bani sa conduca la crestere, un proiect finantat sa conduca la sustinerea unui alt proiect, de aceea banii se dau pe proiecte care obligatoriu sunt cofinantate pentru ca, platind si tu pentru ele, acest lucru te face responsabil", spune Orban.
Asadar, fara proiecte, finantarea este discutabila. De pilda, daca pentru asa-numitele fonduri de coeziune banii vor fi absorbiti, intrucat acestea vizeaza proiectele mari, fondurile structurale vor reprezenta o mare problema pentru ca se adreseaza proiectelor mici ("vor exista bani peste tot si pentru tot, pentru proiecte economice, pentru cercetare pentru educatie").
De asemenea, in agricultura, desi acordarea platilor directe catre fermieri va crea ceva probleme, acestea nu vor fi atat de mari precum cele care vor fi create de fondurile care privesc dezvoltarea regionala pentru ca, de asemenea, acestea sunt acordate tot pe baza de proiecte.
In lipsa acestora ("realizarea proiectelor viabile pentru dezvoltarea companiilor, a abatoarelor nu sunt lucruri chiar simple") banii vor fi pierduti, spune Orban.
Stiinta de a face lobby
Pe langa proiectul de a reduce decalajul in relatia cu UE, un alt obiectiv major al Romaniei trebuie sa fie acela de a deveni un actor important in Uniune - mai ales ca reprezinta al saptelea stat din UE ca teritoriu si populatie. Or, aici reprezentantii Romaniei trebuie sa stie sa sustina interesul nostru - este vorba, in primul rand, de cei care merg ca observatori la institutiile europene si care, dupa integrare, vor participa si la luarea deciziilor. Trebuie sa stie, in limitele "regulilor jocului", cand sa sustina pe cineva pentru a primi mai tarziu sprijin, trebuie sa stie sa faca aliante, or, numai daca esti foarte bine pregatit, te poti descurca, spune negociatorul-sef.
"Exista perceptia ca UE discuta doar probleme majore precum aderarea Turciei sau politica de extindere. Fals. Sunt discutate mii de proiecte care vizeaza toate domeniile. Tu trebuie sa identifici care este interesul national in toate aceste mii de planuri. Si daca nu-l stii, nu stii sa-l aperi", spune Orban.
Stegulete rosii, galbene si verzi in raportul Comisiei Europene
Conform evaluarilor Comisiei Europene, salariile in Romania au crescut mai mult decat productivitatea, iar acest lucru va fi amendat in raportul de monitorizare al Comisiei Europene care va fi publicat la 25 octombrie, spune Leonard Orban. Insa pe ansamblu, spune el, documentul va fi pozitiv, iar la capitolul Concurenta - unul dintre cele mai criticate in anii trecuti -, evaluarile vor fi surprinzator de bune. Raportul din octombrie va fi diferit de rapoartele de tara din anii trecuti care analizau evolutia de la an la an, adica ce s-a facut de la precedentul raport. Acesta va evalua - vor fi stegulete verzi, galbene si rosii - stadiul in care se afla Romania in raport cu cerintele obligatorii ale UE: adica la ce capitol suntem pregatiti de aderare (verde), la care trebuie sa ne mai pregatim (galben) si unde exista "mari ingrijorari" (rosu). "Va exista o lista de domenii marcate cu stegulete rosii care reflecta ingrijorarile Comisiei si unde Romania va trebui sa-si intensifice eforturile. Vor fi fixati si termeni intermediari, astfel incat eforturile sa fie masurabile. Dar dincolo de zonele rosii raportul va fi pozitiv", spune Orban. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
