"Am vazut unele declaratii privind necesitatea unui acord cu Fondul Monetar International. Insa eu spun ca Romania este un stat membru al Uniunii Europene si ca, daca este nevoie, - sper ca nu va fi - prima institutie careia trebuie sa se adreseze Romania este Uniunea Europeana si nu FMI. Pentru ca, in momentul de fata, Uniunea poate oferi mai mult sprijin", spune comisarul Leonard Orban intr-un interviu pentru ZF.
De ce aceasta rezerva pentru o solutie ceruta de multi dintre economisti?
Exemplul Letonia este ilustrativ, spune comisarul.
Guvernul Letoniei a cerut ajutorul oficial al Uniunii Europene si al Fondului Monetar International (FMI) in incercarea de a depasi criza economica prin care trece. "Letonia primeste un sprijin de 7 miliarde de euro pentru a depasi criza. Numai ca din aceasta suma doar doua miliarde de euro vin de la Fondul Monetar. 3,5 miliarde de euro vin de la Uniunea Europeana, iar restul de la Banca Mondiala", arata comisarul.
Sunt doua miliarde de euro bani putini? Nu sunt, spune Orban, dar: "Conditiile unui acord cu FMI, in cazul Letoniei, au impus devalorizarea monedei nationale cu 20-25% si reducerea salariilor in administratie cu aproximativ 20%. Nu este vorba despre inghetarea salariilor, atentie, ci despre reducerea lor".
Trebuie spus insa ca situatia Romaniei nu seamana cu cea a Letoniei, aceasta din urma fiind intr-o stare mult mai grea, avand deasupra capului "consiliul monetar" care inseamna "legarea" monedei nationale de euro la o rata a cursului de schimb decisa administrativ. In Romania rata cursului de schimb este decisa de piata, drept urmare FMI nu poate veni sa impuna un anume nivel al cursului. Insa, teoretic, poate sa impuna Bancii Nationale sa nu mai sustina moneda nationala in fata devalorizarii.
Este comisarul de acord cu acest rationament? "Din punctul meu de vedere, prima instanta careia Romania trebuie sa i se adreseze, daca va fi nevoie, este Uniunea Europeana (si Banca Centrala Europeana - n.n.) si nu Fondul Monetar International." Dar ce ar insemna daca Fondul, in eventualitatea semnarii unui acord, va cere devalorizarea monedei sau va impune bancii centrale sa nu mai sustina leul? Am putea schimba anul viitor un euro pentru cinci lei? "In conditiile pe care le amintiti, foarte probabil. Dar aceasta este doar opinia mea", spune comisarul.
Ce marja de manevra are Romania in actuala criza? "Foarte mica", spune comisarul. Ce inseamna o "marja foarte mica? "Inseamna ca sunt putine 'intersectii'."
Exista un drum larg, care inseamna reducerea de cheltuieli ("Comisia se asteapta la un somaj foarte ridicat, nu doar la noi, ci in intreaga Uniune") si carari laterale foarte mici, care inseamna depasirea acestor cheltuieli. Exista din partea Comisiei o disponibilitate de a accepta depasirea de catre guverne, deci si de catre cel de la Bucuresti, a deficitului bugetar de 3% impus de Pactul de stabilitate si crestere in zona euro. Dar nu pentru multa vreme. "Exista voci care sustin ca fiecare stat trebuie sa-si faca propria-i politica. Din punctul de vedere al Comisiei, situatia difera de la un stat la altul. Unele pot face eforturi sa reduca de pilda rata TVA. Altele nu. Romania nu are o prea mare marja de manevra. Masurile care trebuie luate la Bucuresti trebuie sa conduca la o crestere semnificativa a calitatii cheltuielilor. Sunt cheltuieli ce trebuie indreptate spre acele zone care sa permita accelerarea reformelor. Opinia mea: marja de manevra este foarte limitata", spune Orban.
Potrivit comisarului, Romania trebuie sa investeasca acum masiv in infrastructura care poate constitui motorul cresterii economice.
"Comisia poate accepta un deficit bugetar de peste 3%, dar pentru o scurta perioada. Deja au fost luate masuri in sensul 'flexibilizarii' regulilor, dar acest lucru nu inseamna regula. Regula este ca tot ceea ce s-a stabilit pentru buna functionare a pietei unice europene, fie ca este vorba despre deficite sau inflatie, va fi pastrat. Altminteri nu vom mai avea de a face cu o piata unica care este, pana la urma, cea mai mare din lume. Pentru Romania criza nu este o scuza pentru a nu face reforme", afirma comisarul.
Cat va dura criza in opinia Comisiei? "Nimeni nu stie. Dar uitati-va la planurile anticriza ale Comisiei (planul de 200 mld. euro - n.n.) care propune solutii pana in 2010", afirma comisarul. In actualele conditii mai sunt de actualitate intentiile Bucurestiului de aderare la spatiul Schengen in 2011 si la zona euro in 2014? "Nu exista un raspuns", afirma sincer comisarul. Orban nu spune, dar nici in privinta gravitatii cu care criza va lovi Romania Comisia nu si-a facut inca o idee. Ceea ce se stie este ca, la inceputul anului viitor, comisarul Joachim Almunia va veni la Bucuresti pentru a examina situatia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
