In razboiul dintre Parlament si presedintele Traian Basescu, Legislativul a punctat ieri inca o data: i-a limitat sefului statului prerogativele in materie de organizare a unui referendum.
Mai mult, referendumul pentru destituirea sefului statului (dorit de opozitie) se va desfasura - spun deputatii - inaintea celui pentru introducerea votului majoritar in circumscriptii uninominale (dorit de presedinte) care va fi amanat.
Camera Deputatilor - decizionala in acest caz - a adoptat ieri legea referendumului reexaminata la cererea presedintelui Basescu, deputatii stabilind ca referendumurile nu pot fi organizate la un interval mai mic de trei luni unul de altul, iar cel prioritar va fi cel care are forta juridica cea mai puternica.
Or, spun deputatii, forta juridica mai mare o are, in acest caz, referendumul pentru destituire si nu cel pentru introducerera scrutinului majoritat (vot uninominal).
Legea votata ieri a trecut deja de Senat si merge la promulgare, presedintele nemaiputand sa o intoarca din drum pentru ca o facuse deja o data. Doar Curtea Constitutionala ar mai putea schimba ceva.
La inceputul saptamanii trecute, PSD a depus la Parlament sesizarea de suspendare a presedintelui Traian Basescu, care urmeaza sa fie transmisa Curtii Constitutionale.
Daca presedintele este suspendat de Parlament, la 30 de zile trebuie organizat un referendum in cadrul caruia se va pune problema destituirii sale. La doua zile dupa depunerea sesizarii, seful statului a anuntat in Parlament organizarea unui referendum pentru introducerea votului uninominal.
Decizia de ieri a Camerei il blocheaza insa pe presedinte, daca noua lege va fi publicata in Monitorul Oficial pana la declansarea referendumului. Pentru ca ea stirbeste practic din atributul - pana acum suveran - al sefului statului in materie de referendum. Constitutional, presedintele poate organiza consultari populare pe probleme de interes national, cum este, de pilda, introducerea votului uninominal. Legea referendumului in vigoare completeaza Constitutia si spune ca data referendumului este stabilita prin decret de seful statului - singura conditie fiind existenta unui aviz, pur formal, din partea Parlamentului. Or, Parlamentul nu se grabeste sa dea acest aviz, chiar formal fiind, ceea ce blocheaza aparitia decretului de stabilire a datei referendumului. Mai mult, noua lege votata ieri de Parlament sustine ca, daca doua referendumuri concureaza, prioritate o are cel cu incarcatura juridica cea mai mare si - au comentat deputatii - aceasta este consultarea populara pentru destituire.
Un alt articol adoptat ieri il blocheaza din nou pe seful statului. Respectivul articol stipuleaza ca referendumurile nu pot fi organizate la o distanta mai mica de trei luni unul de altul. Ceea ce inseamna ca, daca referendumul pentru destituire s-ar organiza in martie, seful statului nu mai poate organiza referendumul sau decat in iunie. Or, pana la acea data este de asteptat ca legea privind introducerea votului uninominal sa fie adoptata de Parlament. Or, daca legea este adoptata, atunci presedintele nu va mai avea pentru ce sa organizeze o consultare populara pe acest subiect.
Ostilitatea fata de seful statului atinge partidele de la putere si din opozitie. 190 de voturi s-au inregistrat ieri pentru limitarea puterilor sefului statului in materie de referendum si doar 51 impotriva. PNL, UDMR, PRM, PC si PSD au fost partidele care au votat pentru. Si nu s-au oprit doar asupra articolelor mentionate, ci au mai stabilit ca, in cazul unui referendum organizat dupa suspendarea sa, seful statului care a fost ales in turul al doilea (cazul lui Traian Basescu) poate fi destituit cu voturile a jumatare plus unul din numarul celor care vin la vot. In actuala lege seful statului poate fi destituit cu voturile a jumatate plus unul din numarul celor inscrisi pe listele electorale si doar daca la vot vin jumatate plus unul dintre cei inscrisi pe aceste liste. Prezenta este un factor care poate determina esecul unui referen-dum, si coroborat cu numarul de voturi cerut pentru destituire (50% plus unul dintre cei aflati pe liste, ceea ce inseamna aproape 9 milioane de voturi), face aproape imposibila destituirea sefului statului, potrivit legii in vigoare. Eliminarea acestor doua bariere face mult mai usoara destituirea.
Traian Basescu nu mai poate intoarce legea in Parlament, intrucat este vorba despre un act normativ care fusese transmis de el spre reexaminare, lucru pe care il poate face o singura data in cazul unui act normativ. Insa PD a anuntat ca o va ataca la Curtea Constitutionala, cum a facut si saptamana trecuta cu un alt act normativ care si el modifica legea referendumului, stabilind distante obligatorii de sase luni intre o consultare populara si alegerile de orice fel. Deputatii au pus ieri si in legea mentionata prevederea ca un referendum nu poate fi organizat simultan sau cu trei luni inaintea alegerilor si nici mai devreme de 45 de zile de la data organizarii acestora. Asadar, daca se declanseaza un referendum, alegerile europene vor fi amanate. Premierul Calin Popescu-Tariceanu i-a cerut ieri lui Traian Basescu si opozitiei sa amane discutiile despre referendumuri, pe motiv ca acestea ar amana alegerile europene din 13 mai.
Ce a pierdut presedintele
Referendumul pentru destituirea presedintelui se va organiza, spun deputatii, inaintea celui pentru votul uninominal.
Referendumurile se tin la distanta minima de trei luni unul de altul, ceea ce inseamna amanarea referendumului presedintelui, daca se declanseaza cel de suspendare.
Presedintele poate fi destituit mult mai usor - cu votul a jumatate din numarul celor care vin la vot.
Nu mai este obligatorie prezenta la referendum a jumatate dintre alegatori - ceea ce constituia o bariera in cale destituirii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
