Majoritatea parlamentarilor admit ca si-au facut un scop din inlaturarea din Cabinet a ministrului justitiei Monica Macovei.
Chiar si liberalii lui Calin Popescu-Tariceanu ar vrea sa o vada plecata si nu ascund acest lucru. "Pentru mine nu exista ca om", sustine vicepresedintele liberal Norica Nicolai, in vreme ce colegul sau, vicepresedintele Crin Antonescu, afirma ca o sustine doar pentru ca un vot impotriva sa ar insemna un vot impotriva guvernului condus de Tariceanu. De cealalta parte, opozitia sustine in cor plecarea ministrului. PC ameninta chiar cu o motiune de cenzura daca ministrul nu va fi inlaturat din Cabinet.
Senatul urma sa decida aseara soarta unei motiuni care cere demiterea ministrului, semnata de PSD, PC si PRM. Cum majoritatea apartine acum in Senat opozitiei, era de asteptat ca motiunea sa fie adoptata - primul demers reusit impotriva unui ministru al Cabinetului Tariceanu. Presedintele Senatului Nicolae Vacaroiu (PSD) a fost ieri categoric: Macovei trebuie sa demisioneze.
Niciun ministru al Cabinetului Tariceanu nu a inregistat o mai mare impotrivire din partea parlamentarilor. Macovei a fost respinsa de opozitie inca de la investitura, fiind considerata omul lui Traian Basescu. Cu trecerea vremii, relatiile ei s-au tensionat si cu oamenii din randurile puterii.
Ministerul a fost acuzat de-a lungul vremii ca schimba oamenii nedoriti din functii de conducere si ii pune in loc pe apropiatii ei. Mai apoi, la elaborarea pachetului legislativ privind proprietatea si reforma justitiei, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea, a intrat in conflict cu CSM, dar si cu Inalta Curte de Casatie si cu Curtea Constitutionala, intrucat respectivele legi taiau din privilegiile inaltilor magistrati. Pachetul legislativ (legea 247, adoptata in iulie 2005) a fost contestata de politicienii din opozitie, dar mai ales de judecatori. Curtea Constitutionala a declarat pachetul neconstitutional, decizia provocand o criza politica grava. Atunci a amenintat Tariceanu cu demisia si cu anticipatele, demers la care a renuntat ulterior.
Reorganizarea Parchetului National Anticoruptie intr-o directie si infiintarea Agentiei de Integritate (ANI) pentru controlul declaratiilor de avere si de interese au fost alte domenii care i-au atras ministrului critici dure. Monica Macovei este cea care a facut propunerea infiintarii ANI, propunere apreciata la Bruxelles si apoi preluata ca angajament al Romaniei in procesul de aderare. Institutia nu exista insa in tarile UE si acest lucru i-a fost reprosat ministrului - s-a spus ca a supralicitat de dragul imaginii - atat de clasa politica cat si de magistratii din CSM. Tot aici Monica Macovei si-a deteriorat grav relatia cu UDMR, dupa ce i-a reprosat presedintelui acestei formatiuni, Marko Bela, ca este principalul opozant al legii ANI. Cu PC ministrul si-a incheiat socotelile dupa ce a respins mai multe initiative ale acestui partid si dupa ce a refuzat sa-si dea acordul asupra vanzarii catre angajatii Petrom a 8% din actiunile companiei, prin intermediul asociatiei salariatilor. Cu PSD au existat nenumarate conflicte - unul dintre cele mai vizibile fiind inregistrat la modificarea Codului de procedura penala.
Ordonantele DIICOT (structura anticrima din Parchetul General) - prin care procurorii au acces la conturile bancare ale suspectilor -, adoptate de guvern la finele anului trecut, au reaprins o disputa mocnita intre premier si ministrul de justitie. Premierul isi exprimase deja nemultumirea fata de ceea ce a numit lipsa de flexibilitate a ministrului sau in relatia cu Parlamentul.
Secretarul general al Guvernului Radu Stroe l-a acuzat in ianuarie - cu acordul premierului - pe ministrul justitiei ca nu ar fi explicat in sedinta de Guvern in care au fost adoptate ordonantele DIICOT toate consecintele acestora. Adoptarea ordonantelor a pus-o pe Macovei in conflict si cu unele organizatii neguvernamentale - care au reclamat incalcarea drepturilor cetatenesti, dar si cu o parte a CSM care nu a fost consultat la adoptarea acestora, chiar daca aceasta consultare este doar formala. Comisarul european pentru justitie Francisco Frattini a transmis in mai multe randuri sprijinul sau pentru ministrul roman, dar soarta Monicai Macovei nu se joaca la Bruxelles, ci la Bucuresti.
Acuzatiile motiunii
Ministrul justitiei, Monica Macovei, nu a prezentat un minimum de program coerent, corect, realist, care sa schiteze macar o idee fundamentala despre reforma sistemului justitiei. Monica Macovei s-a eschivat de la infaptuirea reformei justitiei si nu a avut niciun program pentru a realiza acest obiectiv. Ministrul a abandonat total aceasta sarcina a reformei justitiei, pe care o avea, acuzand, in schimb, ca nu e victima propriei delasari sau neputinte, ci a sabotajului magistratilor.
Dupa ce a spus ca accepta ca reforma justitiei sa fie facuta de CSM (Consiliul Superior al Magistraturii), Monica Macovei a dat un prim semn de autoizolare in Guvern. Mai mult, aceasta declaratie a ministrului privind reforma ce trebuie facuta de CSM este neconstitutionala, pentru ca legea fundamentala mentioneaza ca reforma justitiei este initiata de catre clasa politica, in numele vointei populare, iar CSM are rolul strict de a fi garantul independentei justitiei. Raporturile ministrului justitiei cu CSM au fost programate a fi tensionate pana la paroxism, printr-un sir necontenit de tipete, acuze, jigniri, discreditari.
Lupta impotriva anticoruptiei a fost redusa la vanatoarea de cazuri spectaculoase, care oricum a avut rezultate sub asteptari.
Monica Macovei a mintit Guvernul, in scris, sub semnatura, afirmand ca noul Cod penal nu satisface cerintele europene si ca Agentia Nationala de Integritate este un organism cerut de oficialii europeni.
Apararea ministrului
Aderarea la UE n-ar fi fost posibila fara elaborarea si punerea in practica a unor strategii credibile de reforma. Pentru a se asigura ca Romania isi va indeplini obligatiile in vederea aderarii, au fost impuse in 2004, in timpul fostului guvern, clauze de salvgardare pentru justitie si lupta impotriva coruptiei. Una din conditiile aflate sub clauza de salvgardare a fost elaborarea unei Strategii de reforma a sistemului judiciar si a unei Strategii Nationale Anticoruptie. Daca documentele respective nu ar fi fost realizate, Comisia Europeana ar fi putut propune statelor membre ale UE aplicarea clauzei, ceea ce nu s-a intamplat.
Acuzatia este lipsita de orice temei, avand in vedere partajarea clara a competentelor intre Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii. Nu aceasta guvernare, ci precedenta, din care au facut parte multi dintre semnatarii motiunii, a fost cea care a transferat atributiile Ministerului Justitiei si, odata cu acestea si raspunderea, CSM. Corectitudinea criticilor mele la adresa CSM a fost confirmata chiar de aceasta institutie. Daca inainte de 2005 numeroase voci, inclusiv Comisia Europeana, au pus sub semnul intrebarii independenta de drept si de fapt a justitiei, dupa 2005, cu toate criticile ministrului, independenta nu a mai fost pusa la indoiala.
In decembrie 2004, in timpul fostei guvernari, lipsa unor actiuni reale impotriva coruptiei a constituit una din cele mai grave critici ale UE si a contribuit major la introducerea clauzei de salvgardare. La preluarea mandatului, Romania avea cartonas rosu in domeniul coruptiei, iar acum nu-l mai are.
Infiintarea Agentiei Nationale de Integritate reprezinta unul dintre aspectele asupra carora Romania este strict monitorizata si dupa data aderarii la UE, neindeplinirea acestei obligatii putand determina impunerea unei clauze de salvgardare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
